Nu încurajez cerșetoria, însă sunt genul de persoană care se emoționează foarte repede. Recent, în timp ce mă grăbeam să prind metroul, am văzut un tată cu un băiețel de maxim 7 ani stând umili, așteptând ceva de la oameni. Am trecut pe lângă ei, ținându-mi mai bine batonul de ciocolată cumpărat mai devreme, impunându-mi să gândesc că sunt alții care au bani și care îi pot ajuta mai bine ca mine. Eu sunt doar o studentă din provincie. De unde bani? Fugitiv, i-am întâlnit ochii copilului. Suferință. Lipsă. Umilință. Rușine. În mintea mea se dădea o lupta între a da sau a fi indiferent. Îmi doream mai mult ca niciodată să mănânc ciocolata aceea. Dar dacă acel copil nu mâncase așa ceva niciodată? Ce sa fac?
M-am întors. Am scos portofelul. Cât să-i ofer. 10, 15 lei? Dacă acest cerșetor e doar un șarlatan ce-și folosește copilul ca să-mi înmoaie inima? Am scos doar 5 lei. M-am gândit că nu era o suma care dacă ar fi fost folosită în alte scopuri decât pentru hrana copilului, mi-ar fi părut rău pentru ea. I-am oferit banii tatălui și ciocolata copilului. Le-am simțit bucuria din priviri.
Imediat am fost abordată de o doamnă care îmi făcu puțină morală. Că sunt tânără și nu știu câți șarlatani sunt în lumea asta! Pentru că ei își aduc copiii sau se rănesc doar că să ne înmoaie inimile. Doamna încerca să-mi transmită că NU mai trebuie să fac asta NICIODATĂ. Încerca să-mi impună modul ei de gândire. Toți vrem sa arătăm că modul nostru de a gândi este cel mai bun. Însă de cele mai multe ori, nu avem dreptate. Nu întotdeauna cum spunem noi este cel mai bine, iar binele nu se face cu forța.
Știți ce cred? Că de prea multe ori permit ca alți să îmi impună modul lor de a gândi. Le permit altora să-mi spună că eșecul e totuna cu „Ești incapabil”. Știu că uneori și eu impun altora modul meu de a gândi. Deși îi respect și țin la ei, mă percep ca și cum nu-mi pasă de ideile lor, de gândirea lor. Nu mai vreau să fac asta. Cred că dacă am încerca să privim lumea prin ochii altora, am vedea o parte pe care noi nu o putem vedea și atunci am putea face diferența între a ne susține opiniile și a ni le impune.
