M-am născut cu drag de cuvânt. Întâi auzit și, odată cu trecerea timpului și rostit, citit, scris. Și întotdeauna iubit.

Cunosc persoane care îmi împărtășesc pasiunea pentru scris, dar și persoane a căror pasiune poartă alt nume: de la arte plastice, muzică, dans, până la informatică, sport, gătit. 

Indiferent de aceste nume, am descoperit, atât pe baza experienței personale, cât și pe baza discuțiilor purtate cu oameni îndrăgostiți de ceea ce fac, câteva lucruri comune tuturor pasiunilor:

1. Atunci când dedicăm timp pasiunii noastre, intrăm în starea de flux (flow).  

Despre starea de flux am mai scris și în articolul Care este ikigai-ul tău?. Flow-ul înseamnă și o evadare din realitate, pentru că atunci când facem ceea ce ne place, ne dedicăm întru totul acelei activități și uităm de tot ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Suntem conectați atât cu ceea ce facem, cât și cu noi. Gândiți-vă, de pildă, la aceia care sunt atât de absorbiți de ceea ce citesc, încât ignoră zgomotele de fundal: nu mai aud nimic din jurul lor. 

Consider că flow-ul este și o formă de a ne întâlni cu noi înșine, de a privi înlăuntrul nostru și de a ne cunoaște mai bine: am în minte imaginea unui artist care se descoperă prin ceea ce creează, dar și a unui atlet, aflat în plin maraton, care își depășește limitele anterioare și, astfel, găsește în el, poate pentru prima dată, o voință extraordinară, de care nu se crezuse în stare până la acel moment.

2. Provocările pe care le întâmpinăm ne ajută să învățăm și evoluăm.

Nu cred că putem vorbi despre o liniaritate a pasiunii, întrucât mereu pot apărea noi obiective de atins, noi culmi de urcat, deci noi provocări care contribuie la dezvoltarea noastră. 

Inițial, provocarea ne poate speria, pentru că ne scoate din zona de confort. Dacă ar fi să dau un exemplu personal, îmi amintesc de perioada în care îmi era frică să scriu versuri. Credeam că pot scrie doar proză și că nu am simțul poeziei. Ieșirea din zona de confort și dorința de a încerca să scriu și în versuri, de acum câțiva ani, au făcut ca primul meu volum individual să fie tocmai de poezie!

Cred că este necesar să ieșim din zona de confort inclusiv în ceea ce privește pasiunea noastră. Să ne asumăm, periodic, diverse provocări, chiar dacă există riscul să eșuăm. Câteodată este necesar să ne asumăm și acest risc. În fond, provocările pe care le acceptăm ne ajută să descoperim mai multe atât despre ceea ce ne place să facem, cât și despre noi înșine. 

3. Pasiunea pe care o avem poate deveni și unul dintre motivele esențiale ale fericirii noastre.

Să facem ceea ce iubim – iată una dintre cele mai simple definiții ale fericirii. 

Chiar dacă pasiunea înseamnă și provocări care ni se pot părea imposibile, chiar dacă dăm greș, fie și în repetate rânduri, bucuria care apare la finalul unui obiectiv atins este incomparabilă. 

Să ne gândim la fericirea unui sportiv care, după mult antrenament și după provocări zilnice, a reușit să ajungă primul la finish. Să privim puțin mai departe, la cel care nu e pe podium, dar zâmbește, fiindcă prin eforturi constante și prin încrederea în sine și în visul lui, a terminat un traseu care i se părea imposibil în anii anteriori.

În același timp, și micile împliniri, cele de zi cu zi, ne pot aduce bucurie și fac parte din felul în care ne trăim pasiunea: poate că nu am reușit să termin capitolul azi, dar acele zece rânduri din al doilea paragraf sunt motivul fericirii mele de acum.

***

La finalul acestui articol, îmi vine în minte un citat care îi aparține lui Mark Twain și la care vă invit să reflectați:

„Cele mai importante două zile din viața ta sunt ziua în care te-ai născut și cea în care afli de ce”.

Privind la mine sau, mai degrabă, în mine, îmi place să cred că pasiunea pentru scris și dorința de a ajunge la sufletele celorlalți prin ceea ce transpun în cuvinte sunt două motive esențiale pe care le-am descoperit în cea de-a doua zi importantă din viața mea. 

Apoi, privind în jurul meu, la oamenii care mă inspiră prin ceea ce fac, cu pasiune și încredere în visul lor, simt că înțeleg tot mai bine ce a vrut să spună Mark Twain.