„Sunt trei lucruri extreme de dure: oțelul, diamantul și să te cunoști pe tine însuți”, spunea Benjamin Franklin. Dar niciuna dintre aceste provocări nu este prea mare pentru dorința și inteligența umană. Nu ne ocupăm azi de tehnicile de prelucrare a metalelor grele, nici de arta șlefuirii unui diamant, ci vreau să vă propun să vă cunoașteți mai bine, din perspectiva unor greșeli foarte comune de gândire, ce vă pot afecta viața extrem de dur.

1. Gândirea de tipul „totul sau nimic”

E bine să știi ce vrei, ce poți și ce așteptări ai de la tine, de la ceilalți, de la viață în general; însă o gândire de acest tip te poate încurca. Dacă pui totul în extreme, dacă fie e alb, fie e negru, dacă ai convingerea că succesul e total și eșecul deplin, dacă și oamenii îi împarți în aceleași categorii: buni-răi, ai un risc crescut să culegi efectele nedorite ale unei gândiri dihotomice: o valoare de stima scăzută, amânare, exagerare, descurajare pesimism și frustrare. Ferește-te așadar de expresii de tipul „totul sau nimic”. Evită tiparele negative de gândire, fii mai flexibil și mai realist în așteptări. 

2. Generalizarea

Dacă într-o ocazie ți s-a întâmplat ceva rău, cineva s-a comportat la un moment dat neplăcut, dacă ai greșit sau ți s-a greșit, nu înseamnă că întotdeauna lucrurile vor fi la fel. Cu alte cuvinte, un eveniment negativ este un eveniment negativ și atât, nu îți forma din acesta un tipar nesfârșit de eșecuri. Nu poți trăi la nesfârșit gândindu-te la ce lucruri rele s-ar mai putea repeta; vei fi astfel demoralizat, nu vei încerca experiențe noi, vei fi bântuit de eșec, de anxietate, de o suferință inutilă. Da, poți pe baza unor experiențe trecute să ai anumite așteptări legate de prezent sau viitor, dar ține cont să consideri generalizarea o ipoteză, nu un fapt și să ai destule dovezi în favoarea a ceea ce crezi. 

3. Filtrele mentale

A gândi printr-un filtru mental înseamnă a avea tendința de a evidenția un singur aspect al unei situații în detrimentul altora care de asemenea ar trebui luate în considerare. Atunci când percepi realitatea prin filtrul unor modele vechi, nu ești obiectiv. Ia în calcul și alte filtre atunci când alegi să gândești despre cineva sau ceva, gândește-te la ce este adevărat, onorabil, frumos, pur, demn de laudă și admirabil. Schimbă perspectiva pesimistă cu una realistă!

4. Cititul gândurilor

Da, știu este atât de dezirabil să știi ce gândesc alții, dar până acum nu s-a descoperit cum s-ar putea face aceasta, așa că recunoaște că nici tu nu ai puterea să citești gândurile altora. Renunță să te pripești să tragi concluzii, doar pe baza unor intenții sau a unor supoziții. Nu, nu știi exact ce gândește celălalt, nu știi exact la ce se referă și nici nu ești sigur de ce a decis într-un fel sau altul.  Nu le pune altora cuvinte în gură și ascultă fără să faci presupuneri! Dacă ai îndoieli, întreabă, așa cum și tu ți-ai dori ca alții să te întrebe, înainte să te judece conform imaginației lor.

5. Gânduri funeste 

„Va fi groaznic”, „E finalul vieții”, „Niciodată nu îmi voi reveni” - sunt expresii care îți distrug gândirea sănătoasă. Nu îți mai imagina tot timpul lucruri rele și nu mai face scenarii despre cât de sumbră poate fi viața. Gândurile tale se pot transforma în obsesii, poți intra în panică și nu mai poți vedea partea bună de la fiecare zi în parte. Dacă ceva rău se poate întâmpla, atunci fie se întâmplă, fie nu se întâmplă. Ce-ar fi să gândești în felul acesta? Renunță să mai prezici viitorul, imaginându-ți cele mai negre scenarii, ci abordează fiecare situație dintr-o perspectivă rațională, apelând la argumente.

6. Gândurile exagerate

Amplificarea lucrurilor rele sau minimalizarea celor bune sunt cele două extreme ale unei gândiri exagerate. Înlocuiește cuvintele “groaznic, teribil, oribil” cu “rău, neplăcut, neconvenabil”. Există o mare diferență între o catastrofă și lucrurile mai puțin plăcute care ți se pot întâmpla zi de zi. Da, poate fi dificil, poate că nu înțelegi, ar fi de preferat să nu treci prin asta, dar nu spune că viața ta nu are niciun sens, că dacă nu s-a întâmplat ce „trebuia”, totul este un eșec. Când încercările sunt de neexplicat, nu te pierde într-o gândire catastrofală. Atâta timp cât este viață, este speranță!

7. Învinovățirea

Fiecare dintre noi aducem o contribuție la mersul general al lucrurilor, dar nu înseamnă că suntem vinovați pe viață. Uneori, pur și simplu, nu putem evita anumite greșeli, uneori avem o parte de vină și e drept că nu ne convine ca alții să își dea seama de aceasta și să ne mai și critice pe deasupra, dar chiar dacă se întâmplă așa, nu e o tragedie. Iartă-te, cere iertare de la cei cărora le-ai greșit și mergi mai departe, învățând lecția. Nu îți este de niciun folos să rămâi captiv în mrejele învinovățirii și să îți plângi de milă.

8. Gândirea emoțională 

Dacă și tu crezi că ceea ce simți este de fapt realitatea, te înșeli. Gândirea emoțională este o capcană în care oamenii se simt adesea bine. Le convine să interpreteze realitatea pe baza emoțiilor. Dacă te simți bine, înseamnă că situația este bună. Dacă te simți rău, înseamnă că ceva nu este în regulă. Da, emoțiile pot fi un reper, îți pot da niște indicii, dar nu îți pot controla deciziile. Plăcerea nu e barometrul după care să-ți conduci viața. Păstrează echilibrul între emoții și rațiune.

9. Etichetarea

Există momente în care este nevoie să spunem lucrurilor pe nume, iar de aici până la folosirea unor etichete greșite, e un pas mic. Așa că ferește-te să pui adjective în dreptul unor oameni și să le repeți constant. Aceasta va duce la intensificarea sentimentelor de mânie, la relații polarizate, la conflicte și ostilitate, la un simț știrbit al valorii de sine. Înlocuiește un cuvânt defăimător cu o recomandare pentru a corecta comportamentul. Fii respectuos cu cei din jur și corectează cu mult tact situațiile în care mai degrabă se judecă un om, decât o faptă.

Nu te gândi că dacă nu ți se aplică aceste distorsiuni cognitive, ai o gândire sănătoasă. Mai sunt și alte greșeli care îți afectează viața. Și cele mai multe pleacă de la gânduri. În prezența unor activatori specifici, toate aceste gânduri se transformă în emoții care îți pun serios în pericol starea de bine. Pentru a avea o gândire sănătoasă, ai nevoie de o igienă mentală constantă, de un stil de viață echilibrat și de relații de calitate cu cei din jur. 

Dacă azi ai vrea să schimbi ceva în viața ta sau să rezolvi anumite probleme, ține cont și de gândul înțelept al lui Albert Einstein „Nu putem rezolva problemele folosind același tip de gândire pe care l-am avut atunci când le-am creat.”