În zilele noastre, dar şi cele trecute, să ajungi să stai pe scaun la o masă de clasă în fiecare zi este ceva comun si banal pentru copii, tineri si adultul tânăr. Sistemul prin care toţi am trecut sau trecem incă. Şi totuşi, sunt persoane care spun că acest stil de educaţie şi invăţare nu este singurul. Mai mult de atât, anumite persoane afirmă că există 70 de tipuri de învăţare nonverbale sau aşa cum susţine Scott Sonnon, 70 de tipuri dislexice, de acumulare a cunostinţelor.
Albert Einstein ne provoca sa ne imaginăm cum ar fi considerat un peşte, dacă îi testăm inteligenţa prin abilitatea sa de a se urca într-un copac.
Caţi dintre voi aţi avut o oră de stat in banca din clasă, cu mintea îngheţată de stres, cu nod şi greaţă, cu bătăi puternice, ce le simţeai în peretele pieptului, pentru că urma să ieşi la tablă? Iar tu nu înţelegi ca ceilalţi matematica. Sau urmează să fi ascultat la romană, dar memoria si exprimarea opiniei proprii în public nu sunt punctele tale forte.
Ai fost copilul rău şi neascultător ce nu voia să înveţe, cu toate că făceai tot ce puteai şi tot ce cunoşteai că e posibil. Şi totuşi, nu reuşeasi să fi la fel de bun la matematică. Sunt eu oare cu atât mai diferit faţă de ceilalţi? Sunt cu atât de mult mai puţin inteligent? Mulţi dintre noi ne-am pus întrebări asemănătoare în diferite momente ale vieţii, în cadrul unuia sau mai multor domenii de studiu.
Un copil dislexic
Profesorii şi doctorii i-au spus mamei lui Scott Sonnon, să nu se aştepte la prea mult de la el. Cei ce îl cunoşteau nu îi preziceau un viitor strălucit şi chiar foloseau diferite forme ale abuzului pentru al determina să se comporte ca ei, aşa cum este normal. Astăzi, Scott Sonnon, reprezintă un model bun de urmat, cu multe succese în diferite domenii, numit unul dintre top 24 antrenori din lume de către revista Men's Fitness si unul din primii 6 cei mai influenţi maeştrii ai artelor marţiale, ai secolului 21, de către Black Belt Magazine.
Metodele violente, ale profesorilor şi doctorilor, nu au dat roade, nu acestea au fost cele ce l-au ajutat să-şi descopere potenţialul. Succesul său a urmat după descoperirea propriului său stil de a învăţa şi de a acumula informaţii.
7 stiluri de învăţare
Şcoala a adoptat un singur stil de învăţare principal, cel ligvistic, însă nu este singurul şi, din nefericire, nu este cel mai bun pentru toţi studenţii. Dintre acestea avem 7 stiluri generale:
- Vizual – spaţial
- Auricular – auditiv
- Verbal – lingvistic
- Fizic – corporal – kinestezic
- Logic – matematic
- Social – interpersonal
- Solitar – intrapersonal
Tahipsihia este denumirea dată fenomenului de accelerare a ritmului gândirii, atunci când mintea primeşte şi înţelege pachete mari de informaţii într-un timp relativ scurt. Aceasta este posibilă când cunoştinţele ajung la noi prin receptorii senzoriali preferenţiali şi sunt expuse asemenea sau cât mai asemănător modului nostru de gândire. Când ne găsim propriul stil de a învaţa, totul se schimbă. Privim studiul si munca dintr-o altă perspectivă. În momentul instalării tahipsihiei apare şi un sentiment încântător, al scurgerii informaţiilor prin sinapsele neuronilor, ce poate da chiar si dependenţă.
De ce nu ne este tuturor uşor să ne găsim această stare? Pentru că suntem învăţaţi de mici că există un singur mod de a învăţa, iar cei mai curajoşi sunt de obicei certaţi si asupriţi, până când sunt aduşi pe aceeaşi cale strâmtă, pe care au urmat-o „cei ce ştiu mai bine”. Nu îi ascultaţi pe cei ce încearcă să vă pună limite şi piedici şi urmăriţivă pasiunile. Nu luaţi fricile celor din jurul vostru asupra voastră. Lor le-a fost frică să-şi urmeze pasiunile, dar si frică de eşec. Astfel pentru a întării adevărul lor personal, vor ca toţi ceilalţi să eşueze. Nu vă lăsaţi descurajaţi de aceştia şi priviţi catre numeroasele exemple ale oamenilor extraordinari, care şi-au găsit propriul stil de dezvoltare şi de a se pune în valoare.
În 1791, 22 septembrie s-a născut, într-o familie săracă din Londra, Michael Faraday. Acesta a primit o educaţie simplă, în puţinii ani în care a mers la şcoală. La vărsta de 14 ani lucra ca ucenic la legarea cărţilor, într-o librărie din Londra. Însă nu era singurul lucru pe care îl făcea. După ce muncea din greu şi lega cărtile, işi petrecea timpul liber citindu-le. Astfel, această persoană umilă, dreaptă şi corectă, mereu de partea adevarului, a devenit interesată în ştiinţă şi este cunoscută, astăzi, ca unul dintre cei mai mari oameni ai ştiinţei, cu numeroase descoperiri, fără de care lumea nu ar arăta astfel. Da, fără el nu aţi fi citit acest articol, de oriunde în lume.
Să ne îngrădim cu limite impuse de alţii este un dezastru, găsiţi-vă stilul de a învăta şi a gândi, fără teamă, iar potenţialul vostru se va dezlanţui. Toţi suntem inteligenţi în felul nostru, trebuie doar să fim puşi într-un mediu potrivit. Apoi, când câştigăm încredere, putem învăta şi din alte domenii, ce le consideram inaccesibile înainte, dezvoltând alte stiluri de învăţare, pe baza celui nativ. Totul se poate învăţa prin optimism, curiozitate, dedicaţie si muncă. La acestea, puteţi să mai adaugaţi încă unul, după plac:
Fii prost! (e ceva mai bun decât pare)
Sunteţi într-o seară, la un eveniment, un concert şi sunteţi impresionaţi de sunetul unei viori şi de măiestria celui ce o foloseşte. Încântat de note, vă gândiţi cât de mult v-ar fi plăcut să cunoasteţi acest instrument, însă sunteţi lipsit de talentul de care dă dovadă persoana de pe scenă.
Oamenii de ştiinţa au demonstrat că şi talentul se poate învăţa. Un copil ce învaţă şi practică de mic un instrument, dezvoltă o parte a cortexului ce se ocupă cu aceasta, formând şi întărind sinapsele folosite în acest proces. Mai târziu, neuronii comunică mult mai uşor, având la dispoziţie nenumărate conexiuni puternice. Puteţi spune: „Dar eu nu mai sunt de mult un mic copil”. Alte studii au arătat că taximetriştii din Londra, un oras complicat, au acea parte a creierului, responsabilă cu orientarea în spaţiu, mai dezvoltată decât normal, la oamenii care nu au acestă meserie. Acest fenomen poate să apară la orice vârstă, având o minte sănătoasă, mereu exersată şi antrenată.
Poate aţi vrut să învăţaţi, de mult timp, o limbă străină, însă, la fel ca în cazul precedent, simţiţi că nu aveţi talent şi de fiecare dată când eşuaţi, cu fiecare încercare, se întăreşte această idee. Pentru aceste exemple şi altele asemănătoare, care apar în viaţa voastră, vă spun:
Nu vă fie teamă să fiţi prosti!
Orice persoană, când învaţă ceva nou, nu dă dovadă de prea multă inteligenţă şi cunoştinţe în acel domeniu. Nu vă daţi bătuţi de la primele încercări, iar atunci când apare frustrarea, aparenta neputinţă şi furia, luaţi o pauză şi lăsaţi studiul pe ziua de maine sau urmatoarea zi când v-aţi propus să reveniţi asupra lui. Rezistaţi perioadei de acumulare a unei baze de informaţii, pentru a vedea un rezultat clar şi de a vă bucura de el, urmând apoi să aprofundaţi studiul cu plăcere. În spatele maestrului la vioară se ascund mulţi ani de muncă, cu toate că în acel moment, pentru el, pare totul foarte simplu.
Importanţa şi semnificaţia
Un factor deosebit este şi importanţa informaţiilor pe care le studiem. Tesia Marshik ne învaţă astfel: cu cât informaţia este mai semnificativă şi mai importantă, probabilitatea de a o reţine este mai mare. Recitirea şi rescrierea cursurilor sau lecţiilor nu ajută atât de mult pe cât s-ar crede, deoarece acestea nu ne ajută să înţelegem mai bine ceea ce citim. Mult mai folositor este să organizăm informaţia în aşa fel încât să fie cât mai clară şi să formăm conexiuni între ceea ce învăţăm şi situaţiile în care o putem folosi, pentru a înţelege de ce este importantă.
Când ne oprim din învăţat?
Din învăţat te opreşti atunci când vrei. Singura limită eşti tu! Nu este niciodată prea târziu să înveţi ceva nou. Gaseşteţi stilul de învăţare, dacă nu ai făcut-o deja, dar nu te opri doar la acesta. Nu refuza oportunităţi de studiu pentru că acel domeniu nu este compatibil cu stilul tău de învăţare, ci foloseştel ca o bază de plecare și comparaţie pentru a te familiariza cu alte stiluri. Nu-ţi fie teamă să fi considerat prost sau neîndemănatic şi nu-i asculta pe cei ce nu au altceva mai bun de făcut, decât să se bucure de eşecurile celorlalţi. Toţi suntem la fel la început. Organizează materia, practica sau exercițiul astfel încât să le înţelegi cât mai clar şi să le observi folosinţa.
Profesorul ce testează inteligenţa peştelui prin căţărarea într-un copac, va avea o părere foarte proastă despre acesta şi îl va asupri. Iar peştele se va considera multă vreme un idiot. Însă, ceea ce nu ştie profesorul, este că dacă peştele ar fi pus în apă, el ar fi un înotător înnăscut. Pentru voi, vă spun să căutaţi apa, iar pentru cei ce au in grijă un peştişor, nu-l mai chinuiţi pe uscat şi daţi-i drumul în ocean.
Surse: http://www.newworldencyclopedia.org/
http://www.learning-styles-online.com/
TEDx Talks: Scott Sonnon - https://www.youtube.com/watch?v=bxkBqFbbAP0
Tesia Marshik - https://www.youtube.com/watch?v=855Now8h5Rs
