Odată cu inventarea tiparului (Johannes Gutenberg, 1440), tehnologia a început din ce în ce mai mult să o ia la vale, evoluând într-un mod ameţitor de repede. Drept mărturie stau numeroasele reţele de socializare, care mai de care mai complexe, cu opţiuni de chat, postare de fotografii sau diferite jocuri online.

Un studiu publicat de revista Plos One susţine că oamenii din secolul 21 sunt predispuşi dependenţei de tehnologie, din care cea mai răspândită este dependenţa de Internet.

S-a dovedit că dependenţa de tehnologie produce modificări chimice cerebrale similare cu cele provocate de tutun, alcool sau droguri. Iată câteva sindromuri, care prezintă acţiunea acestor modificări:

Sindromul vibraţiilor înşelătoare

Este specific posesorilor de telefoane. Ţi s-a întâmplat vreodată să verifici telefonul mobil, fiind convins că a sunat sau a vibrat şi să constaţi de fapt că nici nu sunase sau vibrase, ci doar ţi s-a părut?

În publicaţia britanică Disorder, profesorul Larry Rosen susţine că 70% din persoanele care folosesc frecvent telefoane mobile sunt afectate de sindromul vibraţiilor.

Dependenţa de Internet

Este un subiect destul de delicat şi dezbătut de mulţi doctori, prihologi, cercetători etc. De obicei se spune că dependentul nu-şi recunoaşte poziţia şi probabil mulţi oameni cred că se pot păcăli printr-o falsă impresie, că ei nu pot fi dependenţi.

Şi porneşte de la ideea că omul modern înseamnă a fi independent, se poate descurca singur, iar acceptarea noţiunii de dependenţă, de subordonare, de supus în faţa unui lucru virtual este de neconceput. Cu toate acestea, dependenţa se poate verifica.

Într-o lucrare publicată în 2008 în American Journal Psychiatry, doctorul Jerald J. Block aprecia că dependenţa de Internet se poate verifica în momentul în care odată cu încetarea bruscă a utilizării sistemului, utilizatorul simte o oboseală fizică sau psihică, urmată de o depresie severă.

Dependenţa de reţele sociale        

Este mai periculoasă decât Internetul, pentru că duce la trăiri mult mai complexe, intervenind mai adânc în structura umană.

Un studiu realizat în Germania de un membru al Universităţii din Chicago arată că nu toate dependenţele au aceeaşi putere de acaparare, cea mai puternică fiind cea legată de reţelele de socializare, relatează maxisciences.com.

Persoanele testate aveau vârste cuprinse între 15-85 de ani. Răspunsul majorităţii a fost că reţelele de socializare primează în lista dorinţelor. Explicaţia este relativ simplă şi logică: „Este mult mai greu să rezişti dorinţei de a utiliza aceste forme media datorită marii lor disponibilităţi şi a faptului că acestea nu cer eforturi mari.”

A fi sau a nu fi ... dependent

• Petreci mult timp gândindu-te la Facebook sau plănuieşti să foloseşti Facebook?
• Simţi nevoia să foloseşti Facebook tot mai mult?
• Foloseşti Facebook ca să uiţi de problemele personale?
• Ai încercat să renunţi la Facebook, dar fără succes?
• Nu ai stare sau îţi faci griji atunci când îţi este interzis să foloseşti Facebook?
• Foloseşti Facebook atât de mult încât are un impact negativ asupra jobului/studiilor?

Un articol scris de: Antonia Albu