Motto: Use it or lose it! (Folosește-l sau îl pierzi)

Mic, mic, dar cu pretenții mari și cu un imens potențial. Așa am putea descrie creierul uman. Conține circa 100 de miliarde de neuroni și la nivelul său se pot stabili până la 300 de trilioane de conexiuni. Are 2% din greutatea corpului, dar consumă 20% din energia organismului și are nevoie să fie îngrijit și hrănit corespunzător.

Neurogeneaza și neuroplasticitatea- marile surprize

La începutul secolului XX la nivelul neurologiei a fost impusă o dogmă centrală care afirma că după ce sistemul nervos se maturizează, creșterea și regenerarea neuronilor încetează. La jumătatea secolului trecut a fost descoperită neurogeneza, adică nașterea de noi neuroni pe parcursul întregii vieți. Dar cercetările recente vin cu rezultate și mai spectaculoase. Nu numai că de-a lungul vieții se nasc noi neuroni, dar creierul își schimbă forma - este adaptabil, plastic. Neuroplasticitatea este capaciatea creierului de a se schimba, de a se remodela și reorganiza în scopul unei mai bune capacități de adaptare la situații noi. Rețelele neuronale sunt dinamice, ele se schimbă în permanență în funcție de experiențele avute. Cum se întâmplă acest lucru? Imaginați-vă creierul ca pe o rețea imensă. De altfel conexiunile de la nivelul creierului sunt comparate cu sistemul solar. Există miliarde de căi sau drumuri care se activează de fiecare dată când creierul are o activitate. Unele dintre acestea sunt foarte folosite. Sunt obiceiurile noastre, modul de gândire, de simțire, de acțiune și de fiecare dată când gândim într-un anume fel, practicăm o anumită activitate sau simțim o emoție, consolidăm calea respectivă. Dar atunci când schimbăm obiceiul, când învețăm ceva nou, când alegem un sentiment diferit, începem construcția unui drum nou. Practic dacă repetăm o activitate, se formează anumite circuite, care ne ajută ulterior să efectuăm acea activitate cu un consum minim de energie. Vechea cale se utilizeaza tot mai puțin si se slăbește.

Rezerva de creier

Un lucru pe care medicii îl menționeză adesea în discuțiile despre bolile neurogice este accentul ce trebuie pus pe rezerva cognitivă. Unii oameni au un număr mai mare de neuroni și sinapse și aceste structuri oferă un grad ridicat de protecție în cazul unei boli neurodegenative. Este necesară astfel crearea unei rezerve cognitive, ce pune acentul pe construirea de noi capacități, pe modul în care oamenii pot îndelini mai bine sarcinile prin practică și dobândirea de noi abilități. Putem spune fără să greșim că cel mai avansat sistem biologic din lume este creierul uman. Iar minunea stă în faptul că noi avem capacitatea de a ne învăța și dezvăța creierul, de a îl modela și de a îl dezvolta.

Strategii pentru a-ți ajuta creierul

Pe lângă stimularea cognitivă (jocuri de strategie, învățatul unei limbi străine, memorare, calcule matematice), activitățile de relaxare (lectură, muzică, plimbări, excursii, întâlnirile cu prietenii), somnul suficient și eficient, alimentația joacă un rol important în neuroplasticitatea creierului la orice vârstă. Așa arată studiile în domeniu. Dar să le luăm pe rând.  Un studiu observațional (Stern Y) pe persoane cu vârsta de peste 60 de ani a arătat că riscul de demență a fost de două ori mai mare la subiecții cu studii scăzute, comparativ cu cei cu studii superioare și mai multe activități profesionale. De asemenea bilingvismul este asociat cu o memorie și funcții executive mai bune. În ceea ce privește relaxarea, o altă cercetare (Scarmeas N) a urmărit 13 tipuri de activități de agrement. Cel mai bun efect l-au avut lectura, vizitarea prietenilor, vizionarea filmelor, excursiile. În timpul urmăririi, subiecții care s-au implicat în mai multe activități au avut cu 38% mai puțin risc de a dezvolta demență. Menținerea unui orar regulat de somn este de asemnea unul dintre factorii care contribuie la sănătatea creierului.

Hrană pentru creier

Sunt 10 tipuri de alimente recomandate în special pentru sănătatea creierului: legumele, cu un accent special pe cele cu frunze verzi, fructele de pădure, oleaginoasele (nuci, migdale, fistic, caju), uleiul de măsline, cereale integrale, pește, alimentele din familia fasolei (linte, năut, soia), carnea de pui și sucul de struguri. Alimentele nerecomandate sunt untul și margarina, brânzeturile, carnea roșie, mâncarea prăjită, dulciurile și produsele de patiserie. Singurul dulce permis și chiar recomandat în doze mici pentru sănătatea creierului este ciocolata neagră.

Nu uitați de apă, de sport și de cele 7-8 ore de somn pe noapte și sunteți pe drumul cel bun în prevenirea bolilor neurologice.

Sursa: informațiile prezentate în cadrul workshop-ului “Despre sănătatea creierului” organizat sub egida Federației Europene a Asociațiilor de Neurologie, având coorganizator Asociația Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative, Bucuești 12 martie 2018