,,Un glonț fermecat, care să treacă printre celulele organismului, să le influențeze, să găsească microbii și să-i omoare” - așa descria Paul Erlich conceptul de chimioterapice – un grup de medicamente din care fac parte și antibioticele. Paul Elrich a fost cel care a descoperit primul antibiotic (1910), Salvarsan, folosit în tratamentul sifilisului, urmat de Alexander Fleming cu ,,descoperirea epocală” a penicilinei (1928). Acestea au fost starturile pentru descoperirea claselor de antibiotice prezente astăzi.
Ce sunt antibioticele
Antibioticele sunt compuși naturali, produși de microorganisme (mucegaiuri) din care s-au fomat medicamente care omoară sau împiedică proliferarea bacteriilor cauzante de infecții la om, animale sau plante. Ele se folosesc în tratamentul și prevenția infecțiilor de natură bacteriană (ex. penumonia penumococica, meningita cu meningococ, faringita/amigdalita cu streptococ beta hemolititc de grup B). Antibioticele au efect bactericid – omoară bacteriile – sau bacteriostatic – împiedică multiplicarea bacteriană fără să omoare germenii, favorizând distrugerea acestora de către sistemul imun al gazdei.
Ce înseamnă rezistența la antibiotic?
O bacterie este rezistentă la antibiotic atunci când aceasta își pierde capacitatea de a omorî sau de a împiedica proliferarea bacteriană. Rezistența este de două tipuri: naturală – anumite specii nu au fost niciodată sensibile la anumite antibiotice, și dobândită – apare pe parcursul folosirii antibioticelor, determinând o mutație în genomul bacteriei (ex. stafilococul auriu care inițial a fost sensibil la penicilina G, iar acum 90% dintre tulpini sunt rezistente).
Care este cauza rezistenței?
Principala cauză este mutația din genomul bacteriilor. Apariția si dezvoltarea acestora este accelerată de tratamentul incorect cu antibiotic, dar și de lipsa monitorizării în cazul utilizării antibioticelor la animalele destinate consumului uman, declară Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Antibioterapia incorectă constă în :
- utilizare abuzivă – ex. tratarea unor infecții de cauză virală cu antibiotice, patogen împotriva căruia acestea nu sunt eficace; nu scad febra, nu îmbunătățesc starea generală. Medicamentele folosite în infecțiile virale se numesc antivirale.
- nerespectarea duratei tratamentului cu antibiotic, a intervalelor dintre administrări și o doză incorectă, redusă - antibioticul rămâne în cantitate insuficientă în organsim, bacteriile supraviețuiesc și pot deveni rezistente.
De ce rezistența la antibiotice constituie o preocupare majoră
În raportul OMS din 2014, multirezistența bacteriană nu mai reprezintă o problema majoră de viitor, ci una actuală. „Fără o masură urgentă și coordonată, lumea se îndreaptă spre o eră post-antibiotic în care infecțiile comune și leziunile minore, care au fost tratate timp de decenii, pot ucide din nou,” anunță OMS. Gravitatea unei infecții cu o bacterie rezistentă impune folosirea unor alte clase de antibiotice decât cele utilizate în mod obișnuit, cu mai multe și mai grave reacții adverse, timp de tratament prelungit și costuri de îngrijire mult crescute. De asemenea pot apărea complicații ce pot fi mai grave, uneori decesul survenind precoce.
Cu cât tulpinile de bacterii devin mai rezistente (numite și bacterii multirezistente), cu atât situația este mai gravă pentru că acestea pot deveni rezistente la antibioticele existente. Rezultatul : infecții bacteriene răspândite și fără potențial de vindecare, imposibilitatea efectuării transplantului de organ, chimioterapie pentru cancer și terapie intensivă însoțite de toate consecințele acestora.
„După descoperirea antibioticelor şi pe măsura utilizării lor, bacteriile, care la început erau sensibile, au devenit din ce în ce mai rezistente şi au dezvoltat numeroase mijloace de luptă contra antibioticelor. Deoarece rezistenţa creşte şi în ultimii ani au fost descoperite şi comercializate puţine antibiotice noi, problema rezistenţei la antibiotice a devenit o ameninţare majoră la adresa sănătăţii publice,” anunță Centrul European de Prevenție și Control al Bolilor (ECDC).
SOLUȚIA
Conform ECDC, „păstrarea eficienţei antibioticelor este responsabilitatea fiecăruia. Utilizarea responsabilă a antibioticelor poate contribui la împiedicarea dezvoltării de bacterii rezistente şi poate păstra eficienţa antibioticelor în folosul generaţiilor următoare.”
A ști când și cum să utilizăm antibioticul este extrem de important. Fiecare are un rol însemnat în rezolvarea acestei probleme majore:
- Respectaţi întotdeauna sfatul medicului privind momentul şi modul de administrare a antibioticelor.
- Când este posibil, preveniţi apariţia infecţiilor prin vaccinarea corespunzătoare.
- Spălaţi-vă pe mâini şi spălaţi mâinile copiilor în mod regulat, de exemplu, după strănut sau tuse, înainte de a atinge alte lucruri sau alte persoane.
- Utilizaţi întotdeauna antibioticele conform reţetei, fără a apela la „resturi” de antibiotice rămase în casă sau antibiotice obţinute fără reţetă.
- Întrebaţi farmacistul despre modalitatea de eliminare a medicamentelor rămase.
Surse:
