O scurtă istorie a umorului:
Terapia modernă prin umor a apărut abia pe la începutul secolului XX, când a fost introdusă în spitalele din America unde au fost aduși clovni pentru a-i binedispune și înveseli pe copiii care sufereau de poliomielită. Câțiva zeci de ani mai târziu, în anul 1991, psihoterapeutul Robert Holden a deschis în Marea Britanie prima clinică de terapie prin râs, clinică ce a fost finanțată de NHS (National Health System – Sistemul National de Sănătate). Proiectul său a avut un succes atât de mare, încât în anul 1995 Holden a pus la punct un nou proiect - Proiectul Fericirii, un proiect inspirațional care prezintă fericirea și bucuria ca pe un drept cuvenit din naștere. 

O definiție a fericirii
Fericirea în sine reprezintă o stare de mulțumire sufletească intensă care poate fi indusă prin diverse mijloace: glume, filme de comedie, întâmplări comice etc. Râsul reprezintă modul în care ne manifestăm fericirea sau satisfacția, cele două fiind într-o strânsă relație de tipul cauză-efect. 

În urma studiilor efectuate de cercetătorii de la Universitatea California din San Diego și de la Harvard Medical School, se pare că fericirea nu reprezintă o stare înnăscută și atribuită doar celor care sunt mai norocoși, ci ea depinde în mare măsură de grupul social în care ne aflăm. Fericirea, conform experiților, reprezintă un fenomen colectiv, ce se răspândește asemeni unui virus prin intermediul rețelelor sociale. Chiar dacă inițial nu avem o stare pozitivă și fericită, simulând acest lucru, ajunge să devină real și autentic. Cee ace poate începe cu un râs forțat, poate ajunge să devină un sentiment de fericire sincer.  

În medie copiii râd cam de 300 de ori pe zi, în timp ce adulții doar de 5 ori. Cu cât râdem mai mult, cu atât avem o perspectivă mai optimistă asupra vieții. Un alt avantaj este acela că problemele par să se diminueze atunci când râdem, de aceea ne simțim mai plini de energie. 

Care sunt beneficiile râsului
Stimulează sistemul imunitar, sporind astfel numărul celulelor care combat infecțiile, pe lângă aceast lucru, râsul ajută la scăderea tensiunii arteriale și la reducerea nivelului de hormoni ai stresului, în plus sporește secreția de endorfie (anaglgezice naturale ale organismului) și produc o senzație generală de bine.

Ținând cont de toate aceste elemente, nu este surprinzător faptul că deseori copiii crescuți într-o familie fericită tind să aibă o perspectivă optimistă asupra vieții și să fie mai binedispuși. Așadar, cu cât mai mult ne înconjurăm de oameni fericiți, cu atât mai bine vă veți simți și veți avea o stare de sănătate mai bună. 

Noi la rândul nostru avem capacitatea de a-i influența pe cei din jur cu o atitudine pozitivă și binedispusă. Cu cât persoanele sunt mai aproape de noi din punct de vedere geografic, cu atât efectul este mai puternic. Prin urmare această influență se poate extinde asupra familiei, prietenilor apropiați și vecinilor. Interesant însă este faptul că tristețea nu are același efect -  nu s-a descoperit faptul că tristețea se poate răspândi în rețelele sociale în aceeași măsură ca fericirea. Fericirea, așadar, nu este un sentiment egosit, ci dimpotrivă- această stare de bine îi influențează și pe cei din jur! Fericirea, starea de bine, râsul, toate acestea sunt considerate a fi cel mai bun medicament, după cum scrie și în Biblie: „O inimă veselă este un bun leac” (Proverbe 17:22).  

 Resurse: Susan Balfour, Calmul înseamnă sănătate, Cap 7, Reader's Digest