Nu trebuie sa fii bogat ca să călătorești.
Decizia de a pleca în India a venit la invitația unei prietene. Prietenă cu aceeași dorință și chef de văzut lumea. Într-o zi m-a întrebat simplu: „Vrei să vii în India?” Iar eu am zis automat „Da!”. După o săptămână, prietena mea mă sună și întreabă din nou dacă sunt sigură ca vin pentru că deja se uită după bilete. Exact asta a făcut. În 2 săptămâni rezervam o vacanță pentru 2 săptămâni, numai că aveam de așteptat 8 luni pentru a merge efectiv în vacanță.
Și.. după 8 luni de așteptare iată-ne în ziua cea mare. Prima escala a fost de o zi în Istanbul. Pentru că am călătorit cu Turkish Airlines am avut asigurat un tur al orașului gratuit. Astfel că am avut o zi de vizitat și Istanbul, plus masa de prânz inclusă. A doua escală de o zi și o noapte a fost în Dubai. Aici nu trebuie să ratezi Butterfly Garden. Știu că deja toată lumea a auzit de show-rile de la fântânile din fața Burj Al-Kalifa, dar locul care m-a îndrăgostit de Dubai a fost această grădină de fluturi.
Și astfel, iată-ne ajunse în New Delhi, după 2 zile de călătorie, escale și câteva ore lungi de zbor. A durat aproape o oră să găsim un taxi care să nu ne ceară dublu și chiar triplu prețului corect pentru a ajunge la hotel. Șocul cu viața indiană a avut loc imediat ce ne-am urcat în taxi. Taxiurile sunt mult mai mici decât mașinile cu care eram obișnuiți, fără portbagaj astfel că ne-am văzut valizele și ghiozdanele puse cu o lejeritate uimitoare deasupra, dându-ne puține emoții pentru că le vedeam împrăștiindu-se pe drum. Din fericire, nu a fost cazul. Taxiurile mici, cu tapițerie puternic colorată și înflorată, precum și mirosul neobișnuit de puternic din interior, ne-a făcut să ne gândim dacă suntem în locul potrivit. În goana taxiului către hotel făceam cunoștință cu orașul. Clădiri anoste, străzi murdare și mici, mahalale, piețe colorate de oameni, animale și mărfuri, străzi aglomerate la o oră foarte timpurie și un miros variat ne întâmpina la prima cunoștință cu orașul.
Dacă te uiți pe o hartă, vei vedea că India nu pare așa departe, dar stilul de viață este atât de diferit încât ușor poți crede că ești la capătul pământului. Pentru că a fost excursie organizată complet în stil backpack și nu printr-o agenție, am avut libertatea de a ne organiza cum ne dorim, să vizităm ce vrem și să petrecem câte zile ne-am dorit în fiecare loc.
Primul oraș - Mumbai (sau Bombay cum îi spun localnicii) – este un oraș al contrastelor. Locul unde mahalalele se întind peste stradă de complexele rezidențiale, unde mizeria se îmbină cu luxul literalmente. Ce te șochează la prima vedere este mizeria pretutindeni. Cu greu vei găsi un coș de gunoi pe stradă. Al doilea lucru cu care am avut de a face a fost mirosul, absolut indescriptibil. În ceea ce privește siguranța, nu am simțit nici un moment că cineva s-ar apropia de mine inoportun sau ar atenta la bagajul sau bunurile mele.
Ce este de vizitat:
- Indian gate, Colaba – cartier pe malul apei;
- Mahatma Ghandi House;
- Taj Mahal Palace;
- Elephant Cave;
- Chhatrapati Shivaji Terminal Station – în centrul orașului.
Ce trebuie să știi:
Totul se negociază. Nu există o listă sau prețuri fixe. Cu excepția localurilor de lux unde există un meniu și poți afla prețul sau a mall-urilor (unde sunt brand-uri recunoscute, pentru că există și varianta bazar unde trebuie să fii atent că nu există preț afișat), totul este negociabil. Imediat ești recunoscut ca fiind străin, astfel că prețul special pentru tine începe de la 4-5 ori mai mare decât normalul pentru lucruri obișnuite, iar pentru servicii prețul ajunge și la 400-500 de ori mai mare. De exemplu, dacă o cursă cu taxiul în mod normal pentru un localnic ar costa 30 de rupii, ție îți vor spune că va costa 500 de rupii. Și de aici începi să negociezi, și vei ajunge să plătești între 100 de rupii dacă ai noroc și 200 de rupii dacă ești deja obosit de negociere. Trebuie să spun că indienii sunt foarte duri și obositori la această artă de negociere. Așa că trebuie să te înarmezi cu răbdare și să încerci să scoți prețul corect. Chiar dacă va fi foarte greu să îl obții.
Astfel că primele 3 zile în India am învățat despre cum să negociezi, cum indieni se simt ofensați dacă umbli cu mască pe față, ce este o mahala, m-am adaptat mirosurilor și mizeriei și am făcut poze cu sute de indieni care își doreau poze cu mine (e foarte ușor să te simți vedetă).
Dar asta nu e tot...mai am multe să vă spun.
Va continua.