Influența social media asupra imaginii de sine

Social media a revoluționat modul în care interacționăm și suntem conectați unul cu celălalt. 1 din 4 oameni utilizează, la nivel mondial, platforme precum Facebook, Twitter și Instagram. În timp ce social media prezintă mari oportunități pentru inovație, creativitate și dezvoltare, apar și îngrijorări cu privire la modul în care acestea afectează sănătatea psihică a generației tinere. 

Dependența de social media afectează 5% din tineri, aceasta fiind descrisă ca dând dependență mai mare decât țigările sau alcoolul, ceea ce a dus la o serie de studii și cercetări privind acest aspect, deoarece platformele care se presupuneau a ajuta tinerii să rămână conectați între ei, pot avea, de fapt, un efect negativ asupra sănătății psihice.  

În 2017, The Royal Society for Public Health (RSPH) a realizat un sondaj pe aproape 1500 de tineri din Anglia, cu vârsta cuprinsă între 16 și 24 de ani, întrebându-i despre modul în care utilizarea platformelor social media le influențează anumite aspecte ale vieții. În urma studiului s-a descoperit faptul că 91% din tineri folosesc internetul pentru social media, asta î timp ce în Anglia se estimează că 80000 de copii și tineri suferă de depresie severă. Oare există o legătură între imaginea de sine și folosirea social media? Dacă ne uităm mai departe la rezultate se pare că da: 9 din 10 fete nu sunt mulțumite cu corpul lor, iar 91% dintre cei care au raportat un caz de cyberbullying („agresare în mediul online”) au declarat că nu a fost luată nicio măsură. 

Poate părea dificil de recunoscut, dar probabil fiecare dintre noi a observat cât de ușor sentimentele de invidie, gelozie, insecuritate apar în momentul în care dăm scroll la postările prietenilor, oamenilor, celebrităților pe care le urmărim – și cum aceste sentimente se intensifică în momentul în care urmărim postările extrem de bine realizate ale „influencerilor”. Deși de multe ori nu realizăm acest aspect, se pare că, la nivel inconștient, social media poate avea un efect nedorit, ducând la ceea ce putem numi o deformare a imaginii de sine. 

Nu mai suntem mulțumiți de ceea ce suntem, de ceea ce realizăm, de cum arătăm, de cum ne îmbrăcăm... Ne hrănim din binele altora, din realizările altora, crezând că ne inspiră. Ușor-ușor încercăm să facem schimbări în viața noastră pentru a putea deveni cât mai aproape de idealurile prezente în social media. Și nu reușim. Iar asta ne face să ne simțim inutili, inadaptați la societatea actuală, nu mai reusșim să apreciem diferențele și diversitatea noastră, în zbuciumul de a arăta din ce în ce mai mult ca “role modelul” nostru. 

Rezultatul? 

1 din 6 tineri se confruntă cu anxietate la un moment din viață, iar procentul tinerilor care experimentează asta a crescut la 70% în ultimii 26 de ani. Studiile arată că tinerii care sunt utilizatori dependenți de social media – și petrec mai mult de 2 ore pe zi pe platforme precum Facebook sau Instagram – sunt mult mai predispuși la anxietate și depresie. 

Urmărind prieteni care sunt frecvent în vacanțe sau petrecându-și nopțile distrându-se, îi determină pe tineri să aibă impresia că nu-și trăiesc viața, că ratează lucruri pe care ar trebui să le experimenteze. Însă nu se gândesc că ceea ce văd ei este un ambalaj bine realizat a ceea ce este de fapt – poze editate, alese din alte 100 eșuate și texte bine scrise. 

Într-o societate în care toți ne dorim afirmarea și marketing-ul încurajează promovarea persoanei și a imaginii noastre virtuale, în care toți ne dorim să fim influenceri, e dificil să trăiești, dacă nu ești ancorat bine de tot în realitate. 

Așteptările înalte și nerealiste setate de social media îi poate determina pe tineri să nu mai aibă încredere în ei, să nu se mai accepte și să urmărească perfecțiunea, ceea ce poate duce la tulburări de personalitate, depresie și anxietate. 

O parte a acestei cercetări a mers până la încercarea de a descoperi persoanele depresive care utilizează rețelele de socializare, doar analizând postările lor. Realizatorii studiului au fost capabili să  identifice o persoană depresivă cu o acuratețe de până la 70%, doar analizând postările sale de pe Twitter. 

Tinerele care obișnuiesc să petreacă o perioadă de timp pe rețelele sociale, tind să fie mai preocupate de aspect și înfățișare decât cele care nu utilizează astfel de platforme. În acest fel, se lasă o portiță deschisă sentimentelor de insecuritate, nemulțumire cu privire la propria persoană, de inutilitate și inadaptibilitate. Există numeroase persoane care stau zilnic cu nasul în ecranele telefoanelor, urmărind fericirea altora, incapabili să își construiască propria fericire, pentru că sentimentele de neacceptare sunt prea mari. 

În acest context, în care suntem atât de ușor ispitiți să cădem în capcana orelor petrecute pe social media, și să urmărim poveștile altora, ceea ce ar trebui să facem cu adevărat este să ne axăm pe lucrurile care contează în viață, pe dezvoltarea noastră ca oameni și pe realizarea țintelor propuse. Nu propun o viață fără social media, pentru că aș propune ceva aproape imposibil pentru societatea actuală, însă îmi doresc să fim mai conștienți de modul în care utilizăm rețelele de socializare și de timpul petrecut pe ele. 

Bibliografie: 

https://www.irreverentgent.com/social-media-and-self-esteem-statistics/

https://www.rsph.org.uk/about-us/news/instagram-ranked-worst-for-young-people-s-mental-health.html

 

 

 

notează articolul

Astăzi tu ești profesorul!

9

Nota de mai sus este media tuturor notelor acordate de cititori. Îți mulțumim!

adaugă o părere