Lumea mereu discută despre vreme. Probabil la fel de mult şi despre filmul de aseară de la TV, premiile Oscar, ultimul film apărut pe piaţă şi ce actriţă mai joacă în James Bond. Inevitabil un litigiu s-a format. Unii susţin că influenţa filmului asupra omului şi a societăţii este puternică, alţii că este superficială. Între timp, filmul devine un domeniu tot mai fascinant, mai complicat şi o primă opţiune atunci când vine vorba de timp liber.

Ai văzut cartea şi ai citit filmul?

Dintre cele 80 de premii Oscar pentru cel mai bun film oferite până în prezent, 55 sunt ecranizate sau inspirate dintr-o carte.

Argumentul acesta îi pune pe unii în situaţia dificilă de a recunoaşte că, filmul, pe lângă o sursă de distracţie, face parte din cultură şi este considerat pe bună dreptate cea de-a şaptea artă. Operele celor mai mari scriitori ai tuturor timpurilor au fost ecranizate şi câteodată cele mai bune filme pe care le-aţi vizionat erau inspirate din cărţi, fără să vă daţi seama de acest lucru. În acest context, filmul poate fi văzut ca o extensie a cărţii, un fel de update, care ne oferă, pe lângă lectură, şi plăcerea unor imagini, a unei muzici şi a unor sunete. Astfel, filmul devine extensia, prelungirea omului modern care nu vede în el doar o formă de distracţie, ci şi una de evadare într-o altă lume, culturalizare şi chiar sursa unor noi informaţii. Filmul, de cele mai multe ori aduce în discuţie diferite probleme ale societăţii, probleme pe care nu tot timpul le conştientizăm la adevărată lor valoare. Aşa ar fi, de exemplu, cazul filmului Copiii nevăzuţi (2005), care subliniază condiţia copiilor din toată lumea în secolul al XXI-lea.

Revenind la problema cărţilor, un revers îl constituie faptul că, de cele mai multe ori, interesul pentru cartea respectivă scade, deoarece este mult mai uşor să vezi o ecranizare de două ore decât să stai trei zile să citeşti cartea. Şi uneori, comparând filmul cu cartea îţi dai seama că ecranizarea a trecut cu mult de limitele autorului.

Dintre filmele inspirate de cărţi, ar putea fi amintite: Forrest Gump, Mândrie şi prejudecată, Ultimul dintre mohicani, Minte sclipitoare, Lista lui Schindler, Închisoarea Îngerilor, Să ucizi o pasăre cântătoare etc.

Curiosul caz al filmelor

Cei care cred că Fellini este o marcă de ceas, că Woody Allen este numele unui personaj din desene animate sau că Spielberg este o băutură, probabil că niciodată nu s-au gândit că toate cele trei nume aparţin de fapt unor mari regizori de film. Evident, nu se va întâmpla nimic grav dacă nu ai auzit de aceşti oameni, dar astăzi aproape toată cultura media (începând de la spoturile publicitare până la titlurile articolelor şi diferitele aluzii din talk-show-uri) se inspiră din filme, face referire la ele sau foloseşte replici din ele. Inutil să amintim în acest caz cunoscutele reclame la Altex, unde apropourile la filme sunt, probabil, cele mai stridente. De aceea, ignoranţa nu este cea mai bună soluţie.

O imagine face cât o mie de bătăi

Violenţa a avut întotdeauna un rol important în distracţie. Să nu uităm că romanii adorau luptele cele mai sângeroase în care gladiatorii mureau, iar în timpul Inchiziţiei lumea aştepta cu nerăbdare să se strângă în piaţa oricărui oraş pentru a asista la moartea unui eretic. De atunci şi până astăzi violenţa a suferit o schimbare majoră, dar acest lucru nu a împiedicat-o să se răspândească mai repede chiar decât gripa porcină. Aceasta nu dovedeşte decât un lucru: că filmele nu au fost cele care au folosit pentru prima oară violenţa ca formă de entertainment, ci doar i-au schimbat înfăţişarea.

Totuşi, un studiu efectuat de doi profesori de la Universitatea Laval din Canada arată că din anul 1993 până în 2001, incidenţa violenţei fizice a crescut cu 381%. Guy Paquette şi Jacques de Guise au mai observat că, deşi din 1991 până în 1999 violenţa psihică nu a înregistrat o creştere semnificativă, în decursul a doi ani, violenţa psihică a crescut cu 325% în toate formele media.

Din această perspectivă, filmul este considerat unul dintre principalii generatori de violenţă, iar copiii sunt cei mai vulnerabili în faţa limbajului obscen, a potopului de sânge, a sunetului de pistol şi a pumnilor împărţiţi în dreapta şi în stânga.

Şi nu au trăit fericiți la bătrâneți

Şi iubirea face casă bună cu filmele, nu doar violenţa. Anual, numărul comediilor romantice care sunt lansate întrece numărul filmelor de acţiune şi a thrillerelor, dar totuşi lucrurile nu stau atât de roz. De multe ori, acest tip de filme idealizează dragostea, impulsionând tinere fete să creadă tot felul de gunoaie sentimentale. Şi acest lucru nu se întâmplă numai în rândul reprezentantelor sexului frumos. Filmele generează modele de comportamente, romanţioase sau violente, induc stări de beatitudine şi ameţesc realitatea unei relaţii.

Cui îi e frică de filme?

Pot filmele să fie un mod plăcut de a-ţi petrece timpul liber? Balanţa argumentelor ar putea să atârne poate mai mult spre efectele negative, deşi filmul e un mod de relaxare pentru cei mai mulţi.

Chiar dacă e vorba de un film vizionat acasă, la cinema sau poate cu prietenii, important este să nu abuzezi de această îndeletnicire şi să ştii să selectezi ceea ce urmează să vezi!