Conform Dicționarului explicativ al limbii române, fericirea definește o „stare de mulțumire sufletească intensă și deplină” care se conturează  „ printr-un concurs de împrejurări favorabile.” Cum putem însă să aplicăm această teorie în viața practică, și mai mut decât atât, cum putem să trăim fericirea în mod autentic și deplin?

Una dintre cele mai frumoase explicații se regăsește în povestea scrisă de Paulo Coelho în cuprinsul cărții sale „Alchimistul,” explicație ce poate găsi ecou în sufletul fiecărei persoane datorită stilului simplu în care este expusă, dar în același timp profund și plin de semnificații.

Se spune că odată un tânăr a vrut să afle secretul fericirii așa că a pornit pe un drum lung care ducea la casa unui împărat deosebit de înțelept și de vestit.
Odată ajuns atmosfera din interiorul palatului îl surprinde complet. Acolo se aflau zeci de oameni, se auzeau fel de fel de sunete, totul parcă se pierdea într-o hărmălaie generală, completată de sunete, culoare și parfumuri puternice.

După ce așteaptă vreme îndelungată să ajungă în fața împăratului, el ridică ochii plin de curiozitate și îl întreabă: „Preamărite împărate, care este secretul fericirii?” El rosti toate cuvintele dintr-o răsuflare și aștepta acum plin de suspans răspunsul mult dorit. În loc de răspuns, împăratul i-a spus: „Vino, te rog la mine mai târziu și îți voi răspunde întrebării tale, acum sunt prea ocupat. Între timp, ia cu tine această linguriță ce conține câteva picături de ulei. Pe mai târziu.”

După ceva timp, băiatul se întoarce în fața împăratului, mândru că picăturile de ulei se află încă în linguriță, și așteaptă plin de nerăbdare răspunsul. ”Ai văzut odăile mele împodobite cu marmură și granit, îl întreabă împăratul, ai văzut grădinile cu pomi exotici și păsări rare, ai văzut livezile încărcate de fructe parfumate, ai văzut fântânile mele cu apă cristalină?”
Băiatul lăsă privirea în jos și spuse rușinat: „Nu, maiestate, nu le-am văzut.” „Ei bine, ce mai aștepți atunci, du-te odată în plus și fă un tur al palatului, dar nu uita de lingurița cu ulei.”

Fericit, băiatul se reîntoarce la împărat după ceva timp: „Am văzut întreaga frumusețe a palatului, a grădinilor, a livezilor și a fântânilor tale. Sunt fascinante. Pot acum să aflu răspunsul la întrebarea mea?”
Împăratul îl privi plin de înțelegere pe băiat și îi spuse: „ Unde sunt însă picăturile de ulei din linguriță? Vezi tu, dragul meu copil, fericirea înseamnă să vezi toată frumusețea vieții, fără să pierzi picăturile de ulei din linguriță.”

Fericirea înseamnă, cu alte cuvinte, echilibru. Se întâmplă deseori să întâlnim în viața noastră oameni ce par să aibă tot de poate fi de dorit: o familie împlinită, o carieră de succes și o stare generală pozitivă și de bine. Asta se datorează echilibrului pe care au reușit să-l stabilească în viața lor de zi cu zi.

Echilibrul vine din autoeducare

1. Nu lăsa pe mâine ce pot face azi. Dacă îți propui să faci o anumită schimbare în felul în care îți programezi timpul pe care îl petreci la locul de muncă și cel pe care vrei să-l petreci cu familia, începe azi! Planificarea te ajută să găsești echilibru între util și plăcut.

2. Țintește spre idealuri utopice, dar acceptă imperfecțiunile. Nu ajută la nimic să devii frustrat și să ÎI critici pe cei din jur sau să-i invidiezi pentru că au ceea ce tu nu ai. Țintește cât mai sus, dar acceptă faptul că oamenii fac greșeli și că cercul nu este niciodată perfect. Compară-te cu tine însuți și concurează cu propria ta persoană. Acest lucru te va ajuta să echilibrezi situația, comparând prezentul cu trecutul, nu oamenii între ei.



3. Nu te lăsa influențat de ceea ce cred alții că este echilibru și perfecțiune. Crează-ți propria ta versiune a idealului. Echilibrul nu are o versiune general acceptată, ci ea se pliază perfect în funcție de percepțiile subiective ale fiecărei persoane.

Inayat Khan spunea „Secretul vieţii este echilibrul, iar absenţa echilibrului înseamnă distrugerea vieţii.”

Ce anume din viața ta ar trebui echilibrat ca sa fii cat mai aproape de fericire?