Era un aprilie așa cum e de fiecare dată în Dobrogea. Mai mult iarnă decât primăvară.

Se împlinea o săptămână de când mama se simțea foarte rău. Febră, frisoane, slăbiciune.

Ne spusese clar: ”Nu vreau să merg la spital. Ia să vedeți voi că mâine mă ridic din pat și vă fac ciorbă cu găluști!”

Toți am zâmbit forțat. Ce-i drept, am fi mâncat o ciorbă, dar acum nu ne ardea de glume.

Așa e mama: greu de convins să meargă la spital.

Fratele meu este cel din familia noastră care decide în astfel de cazuri. L-am văzut că pleacă îngrijorat, iar după o oră se întoarce însoțit de medic.

Ne-a asigurat că dacă va lua medicamentele prescrise, în câteva zile va fi în stare să frământe cozonacii pentru Paște. Nu avea de unde să știe el de înțelegerile noastre culinare...

Numai că starea de sănătate s-a înrăutățit, iar după o noapte în care doar tata ar putea să povestească disperarea, am chemat ambulanța și am lăsat-o pe mama în grija medicilor de la Spitalul de Pneumoftiziologie din Constanța.

Atunci a fost prima dată în viața mea când mi-am dat seama că o săptămână fără mama acasă este mult mai tristă decât una în care, chiar dacă nu se simte în forță, ea este acolo.

În orice condiție s-ar afla, fie că este slăbită fizic, fie că trece prin diverse stări emoționale, mama este cea mai vibrantă prezență în familie.

Nu doar pentru aromele care vin din bucătărie sau pentru organizarea gospodăriei, ci pentru acea energie pozitivă pe care o transmite.

Pentru cuvintele potrivite pe care știe să ți le spună atunci când nimeni nu ți le adresează.

Pentru zâmbetul ei cald care te ajută să uiți de grijile de peste zi.

Pentru că nu e indiferentă la durerea ta, de orice natură ar fi ea. Îți strânge mâna cu încredere și este prima care se gândește, chiar înainte să te ocupi tu, la soluțiile cele mai potrivite pentru tine.

Știe să ofere confidență. Știe cum să te surprindă. Știe să îți aștepte cu răbdare chemarea telefonică sau vizita. Oricât de des ai vorbi cu ea, sunt mereu subiecte și lucruri noi de spus, iar dacă se întâmplă să vă auziți mai rar o perioadă, discuția poartă aceeași energie ca și cum n-ar fi fost fragmentată de timp.

Poate că unul dintre cele mai importante servicii realizate de o mamă este când, în liniștea gândurilor sale, cere ocrotirea lui Dumnezeu pentru copiii săi. Cred cu tărie că răspunsurile la rugăciunile mamelor reprezintă pentru noi cele mai frumoase surprize. Echipa dintre ea și Dumnezeu face minuni.

Toate mamele, din toate timpurile, spun că cea mai mare binecuvântare a vieții lor sunt copiii, de aceea ar fi extraordinar dacă astăzi i-ai confirma într-un mod deosebit că aduci binecuvântare vieții sale.