Am auzit de atâtea ori cum că social media, internetul, tehnologia, toate la un loc ar avea mai multe dezavantaje decât avantaje, încât nici nu mai pot număra pe degetele de la mâini toate argumentele. Mi se întâmplă atât de des să primesc replica „mai lasă telefonul ăla din mână!” sau „iar postezi pe Instagram?” … practic, replicile astea deja au devenit parte din viața mea de zi cu zi – ca și cum cineva mi-ar zice „bună, ce faci?”. Ok, recunoaște că și ție ți se întâmplă asta. Mie mai des pentru că întâmplarea face să lucrez în domeniu, dar sunt sigură că auzi și tu cuvintele de mai sus de “n” ori, mai ales din partea părinților. Și bineînțeles că reacția este de fiecare dată aceeași: lași telefonul 2 secunde, te prefaci că ești atent la ce zice, apoi îl iei din nou în mână să vezi câte like-uri ai adunat la noua fotografie postată sau să verifici WhatsApp-ul.

Mi-am dat seama că social media, pe lângă faptul că este atrăgătoare și te învăluie în mrejele ei odată ce-i simți gustul, poate avea un impact enorm în viața de zi cu zi. Nu mă pronunț să zic negativ sau pozitiv, cert este că te schimbă. Toată lumea din jur vorbește pe tema asta, încât a devenit un subiect deja banal sau trecut cu vederea. Ei bine, recunosc că și eu trec repede peste unele articole care vorbesc despre social media, pentru că de obicei îmi place să citesc despre lucruri pozitive. Astăzi am zis să îți prezint câteva aspecte despre care probabil ai mai auzit, dar pe care nu cred că le-ai conștientizat. Poate, poate reușești împreună cu mine (clar, și eu am nevoie de asta ) să faci o analiză obiectivă asupra influenței pe care o au rețelele sociale asupra vieții tale.

Nevoia de apartenență și prezentarea sinelui

Cercetătorii în științe sociale au studiat utilizatorii de pe Facebook, încercând să afle care sunt motivele pentru care folosesc această rețea. Ce au descoperit? Conform Nadkarni și Hofmann (2012), utilizarea Facebook este motivată de două nevoi principale: nevoia de apartenență și prezentarea sinelui / autoprezentare.

Bănuiesc că toți prietenii tăi au Facebook, nu? Hai nu toți, că mulți au renunțat la paginile de Facebook pentru că Instagram-ul prinde mai bine astăzi. Ideea e că toți avem cont pe cel puțin o rețea socială. Nevoia de apartenență nu o observăm doar în societate, unde toți facem parte din grupuri care ne ajută să ne dezvoltăm și să ne consolidăm identitatea, ci și în mediul virtual unde rețelele sociale au scopul de a creea relații, a le menține și a le cultiva. Ok, până aici totul bine, nu? Dar ce facem în momentul în care uităm că putem lega o nouă prietenie și în parc, pe stradă sau la metrou? Mai sunt persoane care au curajul să îți facă un compliment sincer în parc, însă rar... și e ciudat, straniu, anormal. Imaginează-ți că vine cineva la tine în parc, se așează pe aceeași bancă și începe o discuție, încercând să te cunoască. E foarte ciudat, nu? Dar ce mai este normal astăzi?

Pe de altă parte, rețelele sociale au puterea de a ne ghida felul în care vrem să arătăm în fața celorlalți. Fiecare fotografie, distribuire, cuvânt postat indică anumite trăsături de personalitate, dar și o imagine pe care ne-o construim în funcție de așteptările pe care credem noi că le au ceilalți legate de noi. Prezentarea sinelui de multe ori este nerealistă sau o utopie, creează o iluzie care pe lângă faptul că îi dezamăgește pe ceilalți, te dezamăgește și pe tine, naște controverse interioare și frustări.

Interacțiunea față în față vs. interacțiunea prin social media

Într-un studiu de specialitate, McKenna et al. (2002) a propus 4 factori majori care diferențiază interacțiunea pe Internet în comparație cu cea față în față.

1. Anonimitate mai mare
2. Diminuarea importanței aspectului fizic
3. Control mai mare asupra timpului și ritmului interacțiunilor
4. Ușurința de a găsi persoane similare

Dacă ne uităm bine la cei 4 factori observăm la prima vedere aspecte pozitive, care ne-ar putea îmbunătăți cu mult viața de zi cu zi. Diminuarea importanței aspectului fizic? Păi asta e de bine, am spune noi. Toată lumea vorbește despre cât de important este să punem accentul pe frumusețea interioară, nu pe cea exterioară. Într-adevăr , aici nu vorbim despre primul impact pe care-l avem când ne întâlnim cu o persoană, pentru că nu avem cum să nu observăm și aspectul fizic – dar vorbim despre fotografiile pe care le analizăm cu lux de amănunt să vedem dacă ne plac, dacă merită aprecierea noastră, dacă răspundem la mesajul din privat. Trebuie să recunoaștem că de cele mai multe ori judecăm o persoană după fotografiile de pe Facebook: „ai văzut cum îi stătea părul în fotografia aia?” , „Dar ai văzut cum i se vedea nasul?” Dacă nu se încadrează în norma preferințelor, verdictul e: next.

În ceea ce privește ușurința de a găși persoane similare, da sunt de-acord – Facebook-ul ne ajută să aflăm care sunt hobby-urile unui utilizator, interesele, ce filmele îi plac, ce muzică, doar cu un singur click. Nu e nevoie să cunoști persoana respectivă câțiva ani ca să știi totul despre ea, ce îi place și ce nu-i place. Practic, e de-ajuns să petreci o oră pe profilul unei persoane și știi totul despre ea. Hmm.. dar cum rămâne cu satisfacția de a cunoaște un om treptat, setea aia de a vedea dacă ai ghicit care-i filmul preferat fără a te uita pe rețeaua socială. Unde e jocul cunoașterii care ne deschide apetitul de a lega noi relații de prietenie? Uneori am senzația că rețelele sociale în loc să ne ajute să ne facem mai mulți prieteni, mai mult ne îndepărtează, ne închid într-o cutie în care cheia este la noi, dar degeaba, pentru că nu avem puterea de a deschide.

Clar este că nu ne putem împotrivi schimbărilor pe care social media le-a adus asupra vieții noastre, însă putem dezvolta o abordare conștientă asupra utilizării ei. În momentul în care vom fi capabili să controlăm acel declanșator care ne face să ne comparăm cu alți utilizatori sau ne influențează într-un mod radical, vom izbuti asupra luptei dintre virtual și real.

Surse bibliografice:

McKenna et al. (2002) Relationship Formation on the Internet: What’s the Big Attraction?, Journal of Social Issues, vol.58, no.1, pp.9-31

Nadkarni A. &  Hofmann S. G. (2012) Why do people use Facebook?

Personality and Individual Differences, pp. 243-249

Seidman G. (2013) Self-presentation and belonging on Facebook: How personality influences social media use and motivations, vol. 54, issue 3, pp. 402-407