Contează dacă prietenul tău cel mai bun e colegul tău de muncă?

Una dintre cele mai controversate întrebări din sondajele Gallup din ultimii 30 de ani, referitoare la locul de muncă, a fost următoarea: „Cel mai bun prieten al tău îți este coleg la serviciu?” 

La prima vedere, nu pare o întrebare dificilă, dar necesită un răspuns clar: da sau nu. Însă se pare că răspunsul la această întrebare le-a dat mult de furcă unor respondenți, iar rezultatele sondajului au stârnit curiozități și teorii de management neașteptate. 

Mulți oameni pleacă la serviciu cu gândul să facă o distincție clară între viața personală și cea profesională. Sunt prietenoși cu colegii, dar nu își propun să lege prietenii strânse. Sunt lideri și manageri care se așteaptă ca angajații lor să-și uite umanitatea la ușă și îi interesează doar performanța profesională. Ba unii se încruntă când îi văd pe oameni discutând în pauza de masă și consideră prietenia între angajați ca fiind în detrimentul productivității. Așa că întrebarea despre prietenia la locul de muncă li se pare nerelevantă sau chiar nepotrivită. 

Și totuși de ce este important răspunsul la această întrebare?

Răspunsul simplu este „performanța.” 

Cercetările au arătat în mod repetat o legătură concretă între a avea cel mai bun prieten la locul de muncă și cantitatea de efort pe care angajații o depun în munca lor. De exemplu, femeile care bifează nota maximă din sondaj și spun că au cei mai buni prieteni la locul de muncă sunt mai mult de dublu implicate în procesul producției (63%), în comparație cu femeile care au alte opinii (29%). 

Să lăsăm puțin cifrele de-o parte și să privim mai holistic la ce se întâmplă cu forța de muncă. Trăim și muncim acum în era în care cei mai mulți angajați se așteaptă ca locul de muncă să fie ceva mai mult decât sursa banilor. Banii contează desigur, dar angajații caută și rămân angajați în companiile care au o cultură organizațională a locului de muncă excepțională, iar această cultură include sentimentul general de încredere, apartenență și incluziune. Iar de aici la a ajunge să ai cel mai bun prieten la locul de muncă, e doar un pas. 

Dacă scoatem din calcul orele în care dormim, cea mai mare parte a timpului o petrecem la muncă, nu acasă, și este natural să ne dorim să stabilim legături cu membrii echipei noastre. Vrem ca să simțim că munca noastră are valoare, iar a avea confidenți de încredere și oameni de sprijin, consolidează acest sentiment. Când avem nevoie să sărbătorim sau să ne compătimim viețile profesionale, ne îndreptăm către cei care sunt în proximitatea noastră, către prietenii de la locul de muncă. În lipsa acestui punct de sprijin, locul de muncă poate părea pustiu și izolat. Și astfel lipsește atașamentul. S-ar putea să ne placă ceea ce facem, s-ar putea să ne folosim talentele și punctele forte zilnic, dar probabil nu ne vom simți pe deplin energizați sau motivați să ne implicăm cu toată ființa în rolul pe care-l avem. 

Revenind la studii, în raportul Women in America: Work and Life Well-Lived, Gallup a arătat că pentru două treimi dintre femei, aspectul social al job-ului este un „motiv major” pentru care ele lucrează. Iar lucrul acesta este ușor de înțeles în contextul în care multe mame aleg un loc de muncă unde beneficiile financiare nu sunt cele care atrag. De ce ar sta o mamă cu copii mici 8 ore pe zi la serviciu, dacă mare parte din venit îl cheltuie pe serviciile ce îi suplinesc lipsa (grădinițe cu program prelungit, after-school, bone, cluburi și activități extrașcolare)? Desigur nu mă refer la femeile care au o carieră în domenii notabile pentru care o absență de pe piața muncii ar însemna mai mult decât lipsa unor relații personale, ci chiar riscul de a nu se mai putea întoarce în profesie. Întrebarea vizează acele mame care au un statul profesional mediu sau chiar sub mediu. Cercetările arată de asemenea că femeile din câmpul muncii tânjesc într-un procent mai mic decât cele care nu aparțin de câmpul muncii după împlinirea socială (38% vs. 45%). A merge la serviciu este egal pentru multe femei cu a avea relații sociale. 

Cu toate acestea, încă sunt lideri care nu vor vorbi despre ce-și doresc cel mai mult femeile la un loc de muncă și vor redeschide discuția despre numere și performanță. Aceștia vor dovezi că subiectul „celui mai bun prieten” chiar are efect fundamental în procesul producției. Gallup nu ar fi inclus întrebarea în sondajul despre dedicarea angajaților, dacă nu ar fi legat-o de îmbunătățirea rezultatului unei afaceri. Studiile au arătat că a avea cel mai bun prieten la locul de muncă, atât pentru bărbații, cât și pentru femei duce la îmbunătățirea performanței.20% dintre angajații din USA recunosc că prietenul lor cel mai bun este la locul de muncă. În cazul oragnizațiilor în care acest procent s-a mărit la 60%, s-au înregistrat: 36 % mai puține incidente legate de siguranța la locul de muncă, o creștere cu 7% a fidelizării clienților și un profit mai mare cu 12%. Când angajații au un sentiment profund de afiliere față de membrii echipei, sunt înclinați spre acțiuni pozitive, care sunt în folosul afacerii – pe care nu le-ar face altfel, dacă nu ar considera că au relații strânse cu colegii de muncă. 

Pentru că aspectul social al muncii este atât de important pentru femei, s-au făcut studii care au comparat comportamentul și atitudinile femeilor care aveau prieteni buni la locul de muncă cu cele care nu aveau. S-a descoperit că cele care aveau prieteni la locul de muncă erau:

  • Mai puțin înclinate să vâneze alte oportunități de angajare.
  • Mai apropiate de colegele de muncă, știind ce se așteaptă din partea lor și având încredere în integritatea și etica lor. 
  • Mai înclinate să evalueze ca fiind excelente performanțele personale, ale echipei și ale organizației
  • Mai înclinate să-și asume riscuri care duc la inovații. 
  • Mai înclinate să construiască experiențe pozitive în timpul zilei, cum ar fi entuziasmul pentru ceea ce fac, sau să facă mai multe progrese și să primească recunoașterea pentru succesul obținut. 
  • Mai puțin înclinate să spună că au avut experiențe negative în timpul zilei, cum ar fi îngrijorarea, stresul și oboseala. 

În concluzie, a avea un prieten bun la locul de muncă alimentează performanța. Dar înainte de a ajunge să-și facă prieteni la locul de muncă, angajații au și alte așteptări. Managerii trebuie să asigure nevoile de bază ale angajaților, mai înainte ca aceștia să se concentreze pe elementul „prietenie”. De exemplu, dacă angajații nu știu ce se așteaptă de la ei sau nu au ocazia să facă ceea ce știu cel mai bine zi de zi, relațiile pe care le au la locul de muncă ar putea să încurajeze mai mult profitarea de colegii de muncă sau pot duce la competiție nesănătoasă.

Și atunci... ce e de făcut? Îi pot forța managerii pe angajați să fie prieteni? Nu, dar îi pot încuraja prin promovarea unei comunicări deschise a proiectelor care presupun colaborare, îi pot încuraja să se cunoască și să faciliteze acest lucru prin activități sociale. 

Sursahttps://www.gallup.com

 

 

notează articolul

Astăzi tu ești profesorul!

10

Nota de mai sus este media tuturor notelor acordate de cititori. Îți mulțumim!

adaugă o părere