Să iau autobuzul sau tramvaiul? Să comand o prajitura cu vișine sau una cu piersici? Să iau bilet la teatru sau la spectacolul de la operă? Să șterg praful sau să dau cu aspiratorul? Sunt acestea întrebări care ar putea să ne creeze disconfort? Aparent nu, pentru că niciuna dintre decizii nu implică un act imoral și niciuna dintre alegeri nu duce la greșeli. Fiecare dintre soluții este atractivă sau ambele pot fi neatractive, dar obligatorii, și niciuna periculoasă. Sunt în esență alegeri curente asupra cărora nu insistăm. Și atunci cum luăm aceste decizii? Și de ce uneori rămânem blocați în fața unor astfel de decizii atât de simple, încât ajungem la conflict, un conflict generat de o situație în care avem de ales între două acțiuni incompatibile. Pentru că, așa cum spune un proverb englez „You can’t eat the cake and have it too” (trad. Nu poți să mănânci prăjitura și să o mai și ai).

Psihologul Neal E. Miller a realizat la mijlocul secolului trecut niște experimente pe șoareci prin care și-a propus să studieze tocmai acest tip de conflict ce se naște atunci când ființa este pusă în fața unei alegeri. Rezultatele sale pot fi aplicate și în cazul oamenilor și pot fi rezumate la trei mari idei: 

1. Cu cât obiectivul este mai apropiat sau mai cunoscut, din proprie experiență sau de la alții, cu atât tendința de a te îndrepta către el este mai mare. Adică vom alege stația de autobuz în loc de cea de tramvai doar pentru că este cu 50 de metri mai aproape. Sau imaginați-vă următorul scenariu: sunteți într-un loc nou, eventual în afara țării, vă plimbați printr-un oraș turistic și vi se face foame. Căutați un restaurant local cu dorința de a încerca ceva nou, tradițional, dar fie prețul este prea mare, fie nu înțelegeți exact ce conține un produs, fie nu vă e clar cum e preparat sau cât va dura până va fi gata, sau vă îndoiți de calitatea gustului și ca să nu riscați și pentru că foamea crește în intensitate, intrați într-un lanț de fast - food și ajungeți să comandați același produs pe care l-ați consumat de zeci de ori acasă si al cărui gust sau preț nu vă mai poate surprinde. Sau în fața unei varietăți prea mare de produse, îl alegeți tot pe acela pe care l-ați mai încercat. Exact pe acest principiu se bazează și marketingul și publicitatea. Cu cât un nume este mai sonor, cu atât șansele de a alege respectivul brand sunt mai mari. 

2. Puși în fața a două alternative, ambele neplăcute (de exemplu: să ștergi praful sau să dai cu aspiratorul, să stai o ora peste program sau să lucrezi acasă seara) vom fi tentați să evităm și să amânăm o perioadă nepermis de lungă luarea unei decizii. Capcana ezitării este una în care ne simțim confortabili un timp pentru că evităm luarea unei decizii. În felul acesta, ezitarea este tot un răspuns, tot o decizie. Când ezităm să facem ceva sau să alegem un drum, când refuzăm să tranșăm o situație, e bine să căutăm alternative. Este modul în care mintea noastră ne spune că nu suntem confortabili cu niciuna dintre variantele inițiale. 

3. Atunci când suntem în fața unei decizii și ne dorim un lucru, dar realizarea lui ne cere și un minim efort, conflictul este cel mai puternic. Va exista întotdeauna o tendință̆ de apropiere de obiectiv, dar şi o tendinţă de evitare. Cu cât ne apropiem mai mult de ceea ce ne dorim, dar ne și sperie în același timp,  tensiunea interioară crește. De exemplu unei persoane timide i-ar putea face plăcere să inițieze o conversaţie cu o persoană atrăgătoare, dar ar putea să îi fie foarte teamă de a nu fi respinsă. Cu cât se apropie de persoana atrăgătoare, intensitatea fricii creşte, până când contrabalansează atracţia, astfel încât mişcarea de apropiere se opreşte. Apoi însă dacă se întoarce şi se îndepărtează, frica scade și atracţia devine mai puternică, iar persoana se întoarce pentru a încerca o nouă abordare, care ar putea fi abandonată la rândul ei. Acea persoană ar putea fi prinsă în această capcană pentru ceva vreme. Ce ar fi de făcut? În mod clar, există două moduri în care ar putea fi abordată această situaţie: fie să sporească dorința de a cunoaște respectiva persoană, fie să scadă frica. Asta se poate întâmpla fie prin autoterapie, fie prin consultarea unui specialist. Este important să sesizăm când ne aflăm într-o astfel de situație și să facem pași concreți de a ieși din ea. 

Înainte de a lua o decizie, indiferent cât e de semnificativă sau nu, analizează ce se află în spatele ei. O decizie luată din frică, vinovăție, rușine, comoditate, gelozie, îți poate crea un confort pe termen scurt, însă nu te va aduce mai aproape de împlinirea unui vis. Deciziile bune sunt cele pe care le iei având o motivație pozitivă și corectă: iubirea, fericirea sau atingerea unui vis.