Ce se naşte din şoareci, moare de pisică?

Se îndoieşte cineva? Nu! E mai mult decât evident! Suntem blestemaţi! Loviţi de soartă! Ghinionişti din cale-afară! Bântuiţi de molime şi dezastre naturale! Nefericiţi! Săraci! Nenorociţi! Disperaţi! Manipulaţi! Frustraţi! Depresivi! Sortiţi eşecului! Altfel spus, fatalismul mioritic e în floare!

Săracul om modern

Este societatea contemporană dominată de negativism? Întrebare dificilă. Vaste sujet... vorba franţuzului!

În ultimii ani au apărut numeroase cărţi care tratează această problemă. Mike Robbins – Puterea aprecierii, Donald O. Clifton – How Full Is Your Bucket? (Cât de plină ţi-e găleata?), Martin E.P. SeligmanOptimismul se învaţă sau Robert Anthony – Dincolo de gândirea pozitivă sunt câteva dintre volumele care propun diverse soluţii menite să risipească aura de negativism care ne înconjoară.

Fie că ne place să recunoaştem sau nu, societatea ne bombardează zilnic cu mesaje negative. Între factorii care contribuie la crearea acestei stări de fapt, mass-media ocupă un loc fruntaş. Prin mesaje subliminale sau de tip „verde-n faţă”, presa, în toate formele ei, ne aduce la cunoştinţă, în mod sistematic, informaţii despre circul politic românesc, despre cele mai înfiorătoare crime, despre corupţia noastră cea de toate zilele, despre incultura magistrală a VIP-urilor care se transformă văzând cu ochii în adevărate modele pentru generaţiile tinere, despre pornografia care pare să fi devenit o nouă religie ş.a.m.d. Prin urmare, oriunde te-ai afla şi orice ai face, nu prea ai cum să scapi de porţia zilnică de fatalism!

De la pesimism la boală

Negativismul revărsat în mod constant asupra noastră nu poate trece fără să lase urmări. Aşa se face că ne izolăm unii de alţii, ne autocriticăm până la paroxism, nu mai vedem lucrurile bune din noi şi din ceilalţi, suntem veşnic nemulţumiţi, ne resemnăm cu ideea că vom fi toată viaţa frustraţi, neîmpliniţi, nedreptăţiţi, bolnavi, mereu în pragul unei crize de nervi... Cum spunea şi Mircea Cărtărescu: înrăiţi de lumea în mijlocul căreia trăim, cu timpul începe să ne placă să fim răi.

Conform specialiştilor, persoanele negativiste sunt supuse unor stări psihice şi somatice care au efecte periculoase în întregul organism. Un sistem imunitar scăzut, predispoziţia spre depresie, anxietatea, fobia socială şi insomnia sunt doar câteva consecinţe ale unei minţi înveninate. La toate acestea se adaugă pasivitatea, resemnarea, atitudinea defensivă, tendinţa de a minimaliza, confuzia cu privire la viitor şi pierderea credinţei în Dumnezeu. Altfel spus, luăm calea decrepitudinii înainte de vreme!

Opriți planeta, vreau să cobor!

Dacă te numeri printre cei care cred că un optimist este „cineva care s-a suit într-un copac ca să nu-l prindă leul, dar se bucură de peisaj”, înseamnă că suferi deja de pesimism cronic. Dacă te trezeşti filosofând singur-singurel, făcând (pe unde apuci) constatări de genul: Americanii-s de vină dom'le, vă spun eu!, Nu există libertate!, Democraţia e de vină pentru mizeria din România!, Vine sfârşitu’!, Ce bine era pe vremea lu’ nea Nicu!, Suntem un popor de hoţi! – înseamnă că ai nevoie urgentă de un curs de gândire pozitivă! În momentul în care alegem să ţinem aproape de noi eşecul şi amărăciunea… în mod sigur vom avea parte de ele!

Oamenii îmi sunt oglinzile

Dacă privim la ceilalţi şi nu ne place deloc ceea ce vedem sau dacă ne privim pe noi înşine în ceilalţi şi nici de această dată nu suntem încântaţi de ceea ce vedem, înseamnă că a venit momentul să luăm atitudine şi să facem anumite schimbări. Atât pentru binele nostru, cât şi pentru al celor din jur, tendinţa aceasta de pendulare între fatalism şi optimism trebuie să ia sfârşit! Cu siguranţă că societatea în care trăim e departe de a fi perfectă, dar asta nu înseamnă că trebuie să aşteptăm resemnaţi ca lucrurile să îşi urmeze cursul.

Psihologii şi medicii confirmă faptul că psihicul are efecte asupra întregului organism. Prin urmare, o gândire pozitivă va stimula o serie de sentimente şi de atitudini benefice pentru fizic şi psihic. Astfel, în mijlocul unei multitudini de stimuli negativi, individul poate căpăta, prin simpla schimbare a perspectivei, un grad mai ridicat de încredere, energie, creativitate şi bună dispoziţie. Ba mai mult decât atât, atitudinea pozitivă contribuie în mod esenţial la împlinirea idealurilor şi a visurilor uitate, puse de mult timp la naftalină.

Nu spune nimeni că e uşor să zâmbeşti atunci când lucrurile merg prost! Nu spune nimeni că e floare la ureche să îţi iei inima-n dinţi şi să porneşti de la capăt după fiecare eşec! Cu toate acestea, un spirit optimist e pasul sigur către succes, către împlinirea micilor miracole ale vieţii! Îmi place mult o secvenţă din Pisicile aristocrate: Ducesa şi cei trei pisoi sunt în pericol şi îl trimit pe bunul lor prieten, şoricelul Roquefort, să ceară ajutorul motanilor maidanezi. Roquefort găseşte motanii, le transmite mesajul şi apoi aleargă înaintea lor ca să le arate drumul. Curând, motanii vagabonzi îl depăşesc, astfel încât – spre tulburarea unui adorator al lui Bachus – motanii aleargă în faţă, iar şoricelul fuge după ei. Uneori, se mai întâmplă şi aşa! Mai aleargă şi şoarecii după pisică! Mentalitatea de şoricei ascunşi într-un ungher întunecos nu ne ajută prea mult şi înseamnă eşec din start. Trebuie să ieşim la lumină. Eu, una, asemenea lui Rostand, vreau să fiu optimistă în ceea ce priveşte viitorul pesimismului! Vivat şoricelul optimist

Viaţa este o şansă, accept-o!
Viaţa este frumuseţe, admir-o!
Viaţa este bucurie, gust-o!
Viaţa este un vis, transformă-l în realitate!
Viaţa este o provocare, înfrunt-o!
Viaţa este datorie, îndeplineşte-o!
Viaţa este un joc, joacă-l!
Viaţa este preţioasă, ai grijă de ea!
Viaţa este bogăţie, conserv-o!
Viaţa este iubire, bucură-te!
Viaţa este mister, descoperă-l!
Viaţa este promisiune, împlineşte-o!
Viaţa este tristeţe, depăşeşte-o!
Viaţa este un imn, cântă-l!
Viaţa este o luptă, accept-o!
Viaţa este aventură, risc-o!
Viaţa este fericire, merit-o!
Viaţa este Viaţă, apăr-o!

Maica Tereza – Imnul vieţii

Un articol scris de: Geanina Bică

notează articolul

Astăzi tu ești profesorul!

adaugă o părere