Știu cum e să fii tânăr și să visezi cu ochii deschiși. La 26 de ani, când m-am întors în România și mi-am deschis prima firmă, mi-am propus să devin milionar în 3 ani de zile. M-am răzgândit la puțin timp și am decis să îmi acord timp să cresc. Să îmi gestionez sănătos puținul pe care îl am ca să fiu în stare după să gestionez mai mult.

Poate să fie o încercare serioasă, dar esențială pentru creșterea ta. Poate că ești genul de tânăr care a terminat o facultate cu brio. Ai învățat bine, te-ai ținut de carte și acum aștepți oferta jobului de vis. Poate o poziție de manager într-o companie sau chiar afacerea ta.

Chiar dacă nu ai fost tu cel mai bun prieten cu cartea și examenele, știi că ai abilități practice fantastice. Ești descurcăreț și ești sigur că în scurt timp îți vei construi viitorul viselor tale.

Permite-mi să continui exemplul cu banii. Cu toții ne dorim să fim prosperi din punct de vedere financiar. În timpul liceului/facultății suntem obișnuiți să trăim cu minimum necesar. În paranteză îți zic că eu mâncam pâine cu muștar și habar nu aveam pe ce să dau puținii bani, pentru că toate mi se păreau importante.

Nu sunt mulți tineri care să gestioneze sume foarte mari de bani. Ei bine, imaginează-ți că ți-aș oferi un milion de euro pe mână, când tu ești obișnuit să trăiești cu 1000 de lei pe lună.

Poate zâmbești, însă, fără să am puteri supranaturale, sunt aproape sigur că în maximum 5 ani nu ai mai avea niciun cent din milionul acela. De ce? Pentru că trecerea a fost bruscă, iar mentalitatea ta financiară nu ar fi educată să gestioneze o astfel de sumă. Deja ne-am obișnuit cu câștigători la loterie care ajung mai săraci decât erau înainte să câștige.

Inclusiv Biblia ne învață că cine învață să fie credincios în lucrurile mici va fi credincios și în cele mari.

Poate că îți dorești din toată inima să îți faci întreaga familie fericită, anunțându-i că ai un loc de muncă bine plătit și ești într-o funcție cu responsabilitate.

Însă te îndemn, înainte să continui să visezi cu ochii deschiși, să te întrebi dacă ești cu adevărat pregătit pentru o asemenea schimbare. Cu cunoștințele pe care le ai în acest moment, crezi că ai putea să faci față unei echipe pe care să o coordonezi? Ți-ai asuma cu responsabilitate și eșecul?

Mulți tineri se frustrează atunci când merg la interviuri după interviuri și tot ceea ce li se oferă sunt posturile entry-level. Însă îți propun să te analizezi pe tine și ceea ce știi și poți să oferi în momentul respectiv.

Concentrează-te pe ceea ce ești și pe cum poți să crești sănătos. În compania mea, media de vârstă este undeva la 26 de ani. Deci lucrez cu tineri ca tine. Și am văzut cum asistenta a crescut în 3 ani de zile la statutul de director executiv. Și asta se întâmplă cu toți.

De ce? Pentru că își asumă faptul că trebuie să înceapă de undeva, dar visează responsabil. Adică știu unde vor să ajungă și pun un termen limită pentru visul lor. Apoi investesc în A FI.

Învață constant, se dezvoltă, primesc din ce în ce mai multe responsabilități, câștigă mai mult și așa reușesc să își formeze o filozofie sănătoasă despre viață.

Nu cred în succesul peste noapte. Din contră, cred că e o iluzie care li se vinde tinerilor ca tine. Succesul adevărat înseamnă să înveți și să crești, să te pregătești pe tine însuți pentru succes.