acă ești tu însuți în preajma prietenilor tăi, acceptându-i așa cum sunt și învățând să dăruiești înainte de a-ți dori să primești ceva în schimb, înseamnă că ești pe drumul cel bun. Și de asemenea, ești pregătit pentru că încă un pas. Azi vreau să-ți vorbesc despre încă o lecție, la fel de importantă ca și celelalte: respectă intimitatea celuilalt.
Nu încerca să intri cu bocancii în viața celui de lângă tine, atâta timp cât în fața ușii de la intrare, este un covoraș menit să te atenționeze că intrarea e permisă doar lăsând încățămintea afară. Încearcă să fii atent la semnele din jur și să prinzi de veste acest mic amănunt.
Nu îndrăzni să confunzi amabilitatea și bunătatea cuiva, stilul prietenos și sociabil, cu o invitație pe care scrie : Poți pășii în casa inimii mele. Și îți spun aceasta pentru că s-ar putea să ai parte de surprize și să primești drept răspuns la îndrăzneala ta o ușă trântită în nas. Și peste un timp, îl vei putea declara la persoane pierdute pe cel ce cândva ai crezut că-ți este prieten.
Sau mai rău, vei afla că a devenit fan înrăit al lozincii „Dă bir cu fugiții” , așa că de fiecare dată când îl vei întâlni s-ar putea să simți la propriu cum e să rămâi cu ochii-n soare sau să ți se exemplifice pe viu ce înseamnă cuvântul „ignorare”. Și toate acestea și chiar multe altele, doar pentru că ai îndrăznit să intri cu bocancii în viața cuiva, nepoftit.
Am fost creați unici și asta ar trebui să-ți transmită că nu toți sunt ca tine, că fiecare are felul lui de a își croi drumul în viață, și că un simplu zâmbet și o discuție ce implică și elemente mai din sfera sufletului, nu trebuie tradus cu „Poftim înăuntru”. Învață să respecți intimitatea celuilalt. Învață să îl înțelegi și să-i descifrezi dicționarul vieții. Învață să vorbești pe limba lui și până nu te asiguri că îi cunoști limbajul , nu îndrăzni să pășești dincolo.
Te poți risca să păsești dincolo, dar mai întâi descalță-te ... și tip-til , în vârful degetelor poți sta de povești cu prietenul tău în pragul ușii sale. Și apoi, te poți risca la fel de tip-til să pășești și dincolo de prag, însă, o faci pe cont propiu, asumându-ți riscul . Dar sfatul meu ar fi : așteaptă întâi să fii invitat ! E mai puțin riscant și vei fi ferit de anumite surprize mai puțin plăcute.
Așa că , fii tu însuți, acceptându-l pe celălalt așa cum este, oferindu-i respectul și intimitatea de care are nevoie , dar totuși dăruindu-i prietenia ta sinceră !
