Fie că este vorba de obiceiurile pe care le avem, de hobby-urile noastre, de dieta și orele de sport, de principii, de prietenii pe care îi avem, fiecare contribuie la creșterea și dezvoltarea personală sau, din contră, la stagnare. Însă toate aceste lucruri depind în ultimă instanță de noi; noi suntem cel mai important factor în ascensiunea proprie.

Articolul prezent va atinge câteva probleme de mentalitate sau de disciplină pe care ni le formăm și care stau în calea succesului nostru.

1. Circumstanțele atenuante

Obișnuim deseori să-i criticăm pe cei din jurul nostru, să le vedem defectele, să le spunem unde greșesc și de ce se întâmplă acest lucru, dar când vine vorba de propria persoană găsim tot felul de scuze pentru a ne disculpa.

Este foarte dificil să fim exigenți cu noi înșine, este mult mai ușor să trecem cu vederea micile greșeli, abaterile și „plăcerile vinovate” pe care ni le permitem. Din nefericire, fiecare indulgență folosită în justificarea propriilor acțiuni este ca picătura chinezească: sapă încet, dar ritmic în propria conștiință. Este important să ne disciplinăm în lucrurile mici, să ne asumăm responsabilitățile și consecințele faptelor pe care le facem.

„Ego sum qui sum” (Eu sunt cel ce sunt) – ești responsabil pentru ceea ce ai fost, ești responsabil pentru ceea ce ești, ești responsabil pentru ceea ce vei fi. Fiecare decizie trebuie asumată; dacă această decizie are consecințe benefice asupra creșterii personale, dezvoltarea este evidentă, însă și în dreptul deciziilor proaste, dar asumate, putem vorbi de un progres în dreptul autodisciplinei.

2. Subestimarea

Câteodată, în calea creșterii personale stai chiar tu. Când nu ai încredere în forțele tale, nu acționezi, iar dacă nu acționezi, nu te dezvolți. În acest caz, cele mai des întânite bariere sunt cele mentale, impuse de noi înșine.

Pentru a avea curaj putem folosi tehnica rememorării: ne gândim la succesele pe care le-am avut, cât timp și câte resurse am folosit pentru a le atinge. Astfel, vom avea o perspectivă pozitivă în fața următoarelor îndatoriri pe care le avem de îndeplinit.

Trebuie să avem curaj pentru a realiza ceva, dar pe lângă lipsa de curaj, există alți factori care scad stima de sine:

a. Așteptările nerealiste – cerem prea mult de la noi înșine, considerăm că putem face sarcini care ne depășesc pregătirea.

b. Impunerea țintelor înalte – ne lamentăm într-o stare de comoditate amestecată cu frica eșecului și ajungem să ne stabilim scopuri care sunt mult sub limitele noastre. Dacă țintim puțin mai sus de fiecare dată, cu pași înceți și siguri, vom reuși să creștem.

c. Compararea cu alte persoane – de multe ori ne dorim să fim la fel de bun ca ceilalți într-un anumit domeniu, însă trebuie sa fim conștienți că fiecare este unic. Suntem mai buni decât X în domeniul Y și X este mai bun decât noi în domeniul Z. Acest fapt nu ar trebui să ne complexeze pentru că și noi și X avem atuurile și defectele noastre.

3. Repetarea greșelilor

Repetiția este mama învățăturii, dar de data aceasta ar fi indicat să nu repetăm o greșeală. Fiecare eșec este o lecție și fiecare lecție dobândită ne oferă posibilitatea de a urca încă o treaptă pentru a ne atinge țintele. Eșecurile duc la cele mai mari succese dacă înveți din ele.

Neatenția este un factor care determină repetarea greșelilor. Suntem neatenți unde ne lăsăm lucrurile, suntem neatenți cu termenele limită, suntem neatenți cu obiectivele pe care ni le-am propus și în acest haos ne grăbim să găsim soluții rapide. Este posibil să eșuăm dacă ne grăbim.

„Errare humanum est, in errore perseverare stultum” (A greși e omenește, a persevera în greșeală este o prostie).

4. Gestionarea timpului

Timpul este cea mai de preţ resursă pe care cu toţii o avem la dispoziţie şi pentru fiecare dintre noi acest cadou pe care îl primim zilnic este de 24 de ore. Și totuși, cum se face că unii realizează mai mult decât își propun într-o zi, iar alții nu reușesc să îndeplinească nici jumătate din obiectivele propuse?

Indiferent de cȃt de bine ȋncercăm să ne dozăm şi să ne folosim timpul, se pare că niciodată nu reuşim să rezolvăm toate task-urile. Gestionarea timpului presupune organizarea eficientă a acestuia astfel ȋncȃt la sfȃrşitul unei zile să ne simţim mulţumiţi de ceea ce am reuşit să ȋndeplinim. O bună organizare a timpului duce implicit şi la creşterea productivităţii şi la rezolvarea unui număr mare de probleme.

Înainte de fiecare sarcină trebuie să ne organizăm eliminând lucrurile de prisos și simplificând modul în care folosim timpul. De asemenea, nu te angrena în lucruri care te depășesc sau în prea multe task-uri: mai puțin și bine făcut, decât mult și imposibil de realizat.

Nu pierde timpul pentru că, așa cum spune Octavian Paler, „timpul are prostul obicei de a fi ireversibil”. O dată pierdut, nu mai poate fi recuperat.