- Relații
Am un prieten cu care mă văd de aproape un an. La început era foarte respectuos și afectuos. Cu timpul a început să îmi acorde din ce în ce mai puțină atenție. Nu veau să par prea sensibilă, dar nici nu vreau să mă trateze pe un preș. Cum aș putea să-mi dau seama ce se întâmplă? Răspuns: Îți recomand să faci un mic test răspunzând la întrebările următoare cu privire la această relație: Doar tu cauți să iei legătura cu el? Îți spune intodeauna adevărul? Te-a lăsat cu ochii în soare, în timp ce-l așteptai la întâlnire, fără să aibă o scuză plauzibilă? Ți se pare că se îndepărtează de tine și asta te face să te agăți de el? Tolerezi insulte pe care alții nu le-ar accepta? Îți oferă dovezi că te prețuiește și vrea să te facă fericită? Îți dezvăluie secretele altora și face comentarii în public care te fac să te simți prost? Se comportă vreodată abuziv din punct de vedere fizic? Prietenii tăi îți spun vreodată: „De ce accepți să se poarte așa cu tine? La aceste întrebări doar tu poți să răspunzi. Dar dacă ești sinceră cu tine, nu-ți va fi greu să identifici aspectele lipsite de respect din relația ta. Dacă vii cu răspunsuri greșite, soluția nu e să-l implori să se schimbe. Este să te retragi și să vezi dacă vine după tine. Dacă nu, ar fi mai bine să te orientezi către altcineva.
- Slăbit
Buna ziua. Am 21 de ani 1.66 m si 65 de kg. Mi se tot spune ca gre tatea mea e normala pt inaltimea care o am..dar am celulita..mananc si stau toata ziua ..invat mananc si dorm atat fac...mi sa mai spus ca retin multa apa si nu prea am burta in schimb am picioarele foarte groase...devine nun complex pt mine faptul ca mereu trebuie sa.mi iau blugi mai mari si sa.i duc la micsorat in talie si cizmele lungi nu.mi vin niciunele la gambe. Eu consider ca nu mananc mult ..dar as avea nevoie de un sfat concret..am mers si la sala dar degeaba. Iar cu exercitiile fizice nu ma impac prea bine. Mentionez ca am luat Prednison cand eram mica.e posibil ca de la el sa am problema asta? As vrea un redim..o dieta... pastile ceaiuri orice..dar sa fie sanatos sa nu.mi afecteze altceva si sa pot slabi..va multumesc Răspuns: Bună ziua, Formula greutatii ideale e un pic mai complicata, incluzând și vârsta. Numărul de centrimetri peste un metru reprezintă, numărul de kilograme valabil în a doua parte a vieții. Deci te-ai putea raporta la o greutate ideală cu cca 5 kilograme mai mică. Tratamentul cu Prednison poate modifica echilibrul hormonal în sens cushigoid: țesut adipos care se depune pe trunchi ca un butoiaș, cu picioare subțiri, dar la tine e exact invers. Există un tip de repartizare constituțională a țesutului adipos predominant pe membrele inferioare numit distrofie adipoasă. Nu știu dacă exista vreo abordare terapeutică specifică, zonală, dar e sigur că vor funcționa cele generale: regim hiposodat - sare cât mai puțină, hipocaloric - fără grăsimi, dulciuri, doar în cantități mici. Alimentele zilnice nu vor depăși 1500 kcalorii – le poți scoate de pe net, unde exista tabele. Poți întreba la sala de kinetoterapie, care sunt exercițiile bune pentru adipozitatea membrelor inferioare. De asemenea masajul zonal, local, ar îmbunătăți circulația limfei și sângelui cu reducerea diametrelor. Mai există un aspect: dacă suntem puțin anxioși, deprimați sau inadaptați, putem dezvolta o dismorfofobie: imaginea schemei corporale proprii este subiectiv deformată și ne vedem diformi, urâți, fiindcă nu avem o imagine de sine bună, rezonabilă. Se tratează psihologic și/sau psihiatric. Succes! Dr. Sorin Sandulache.
- Relații
Buna! Sunt intr-o relatie si vreau sa stiu calea cea mai inteleapta de a actiona atunci cand apar fete sau baieti incercand sa atraga atentia, intr-un final distrugand relatia mea sau cum pot fi eu vigilenta incat sa nu il deranjez/ ranesc prin amicitia mea cu anumiti baieri pe prietenul meu si invers? Multumesc Răspuns: Ziua buna! Permiteți-mi să răspund mai întâi la ultima întrebare. Aș recomanda principiul - ceea ce ție nu-ți place, altuia nu-i face. Orice nu ți-ar plăcea să-ți facă ție prietenul, nu-i face nici tu în raport cu alte persoane. Și orice ți-ar plăcea el să facă, fă tu. Prieteniile nu sunt căsătorii. Pot apărea schimbări în preferințe. Pot apărea situații în care îți dai seama că relația nu este chiar ceea ce ți-ai dorit. De fapt, este bine să existe o evaluare periodică prin care să stabilești dacă este ceea ce ți-ai dorit. Pentru a ști ce să faci mai departe. Din păcate, nu putem obliga pe celălalt să rămână lângă noi. Putem doar să fim serioși, responsabili și implicați în relație. Dar va exista întotdeauna posibilitatea încheierii acestei relații. De aceea, căsătoria este o relație de dorit, pentru că oferă stabilitatea necesară dezvoltării unei relații de lungă durată. Când apar pretendente sau persoane interesate de prietenul dvs, este de dorit să discutați, fără amenințări sau mesaje lacrimogene (nimeni nu stă de milă prea mult într-o relație), să stabiliți împreună limite... Riscul va exista, dar va fi și un fel de test al seriozității celuilalt. Dacă prietenul dvs preferă compania altor fete sau prieteni, mai mult decât a dvs, ar trebui să fie un semnal serios pentru evaluarea relației. Dacă dvs preferați mai mult alte persoane decât prietenul dvs, de asemenea, ar trebui să vă întrebați cu privire la implicare dvs în relație. Cu speranta ca v-am ajutat, vă dorim o prietenie frumoasă! Marius Andrei
- Iubire
Este posibil să iubești pe cineva și să nu o simți? Cu siguranță că da – pentru că dragostea e mai mult decât un sentiment. E în primul rînd o decizie. Cuplurile căsătorite care pierd din vedere acest aspect vor avea probleme atunci când sentimentele vor dispărea pentru un timp. Cuplurile care se iubesc cu adevărat vor experimenta perioade de apropiere, perioare în care se for simți apatici și perioade în care vor fi iritați și capricioși. Aceasta este maniera în care operează emoțiile. Sursa echilibrului este angajamentul voinței. Pur și simplu , hotărăște, să nu te condus lași emoțiile de moment. În plus, pentru a simți e nevoie să alimentezi relația, să faci acele activități plăcute de la începutul relației.
- O stare ciudată.
Buna. Ma numesc Larisa si as dori sa va cer ajutorul. De câțiva ani ma confrunt cu o stare foarte ciudata. Țin sa precizez ca am 21 de ani si vreau sa știu daca cumva este o stare normala la aceasta vârsta. Totul a început in urma cu 2 ani, atunci când m-am dat peste cap cu totul si încrederea de sine a scăzut aproape de tot. Starea se manifesta astfel : sunt mereu trista, privesc mult in gol, nu mai găsesc niciun sens al acestei Vieți, nu pot sa mai ies cu prietenii sau sa imi fac o relație pentru ca ma ia o stare de rău fizic din care ies foarte greu. Nu mi s a întâmplat nimic dramatic in viața care sa ma marcheze intr un mod special. Ma stresez f tare înainte sa fac ceva, chiar daca e cel mai banal lucru. Imi doresc un Soț, o familie .. Dar am aceasta stare care ma opreste măcar sa visez. Nu știu daca m am făcut înțeleasa dar mi as dori foarte tare un răspuns sau măcar sa aflu daca cineva mai trece prin asta. Mulțumesc ! Răspuns: Starea ta nu este normală. Te rog să mergi cât mai repede la medicul de familie și să verifici dacă starea de rău fizic nu are vreo cauză de ordin medical. Ar putea fi o lipsă de fier, o anemie sau lipsă de vitamine. După ce faci lucrul acesta, scrie-mi să-mi spui ce a spus medicul și apoi vedem împreună ce putem face mai departe. Poate e nevoie doar de o cură de vitaminizare. Dacă problema este de altă natură trebuie să știm exact ce este. Cu cât neglijezi mai mult sănătatea, cu atât problemele viitoare sunt mai greu de rezolvat.
- Adolescența și Iubirea
Buna.. Sunt baiat si am 17 ani si de cateva zile am dat peste o problema care ma framanta destul de rau .. A inceput sa imi placa de prietena celui mai bun prieten al meu.. Nu imi vine sa cred ca s-a intamplat chestia asta.. Ma simt penibil si chiar nu vreau sa il dezamagesc facand un lucru prostesc..Prietenia aceasta a mea cu el valoreaza poate cel mai mult pentru mine si nu as vrea sa o stric pentru nimic .. As avea nevoie de niste sfaturi... As vrea sa o uit pe fata aceasta..nu sa o uit cu totul pentru ca imi e si ea o prietena foarte draga si nu as putea sa o las dar sa uit "sentimentele" acestea daca le pot numi asa.. Imi respect prietenul mult prea mult pentru a incerca ceva cu ea. Stiu ca suna ca o telenovela intre adolescenti, dar eu doar caut un sfat.. Mi-e greu sa scriu toate acestea .. Nu prea stie nimeni de ce se intampla cu mine zilele astea.. Mi-e frica sa spun cuiva ca dupa o sa se afle peste tot si de accea vreau sa impartasesc chestia asta cucei de aici pentru ca imi da un anumit grad de anonimitate.. Daca mi-ati da niste sfaturi, m-ati ajuta enorm de mult! Răspuns: Ziua bună! Ne bucurăm că ați împărtășit cu noi problemele dvs și ne dorim să vă putem ajuta cu câtva gânduri care să vă ajute în deciziile pe care le veți lua. Este numai normal să vă placă de o anumită fată, mai ales când fata respectivă este de apreciat. Faptul că este prietena prietenului dvs complică lucrurile și cred că ceea ce trebuie să faceți este să evaluați bine consecințele pe termen lung a diferitelor decizii. Ben Carson, în una din cărțile sale - Asumă-ți riscul (o carte pe care ți-o recomand să o citești, dacă nu ai citit-o până acum) - folosește 4 întrebări pentru a decide în situații complicate. Acestea sunt:
- Care este cel mai bun lucru care se poate întâmpla dacă fac acest lucru?
- Care este cel mai rău lucru care se poate întâmpla dacă fac acest lucru?
- Care este cel mai bun lucru care se poate întâmpla dacă nu fac acest lucru?
- Care este cel mai rău lucru care se poate întâmpla dacă nu fac acest lucru?
Cred că sunt 4 întrebări la care dacă vei răspunde, îți va fi mult mai ușor să știi ce să faci mai departe. Îți dorim înțelepciune! Și te așteptăm cu eventuale clarificări, întrebări, etc. O zi faină! Marius Andrei
- Ce este de făcut?
Acum un an si ceva am fost diagnosticata cu depresie cronica. Nu am putut sa continui psihoterapia din motive financiare. Timpul a trecut si pot sa apreciez ca am facut progrese insa astazi afirm ca stau foarte prost. Am zile cand lucrul pe care mi-l doresc cel mai tare este sa se termine totul. Iar in restul zilelor nu imi pasa de nimic. Am invatat in timp sa ascult de ratiune mai degraba decat de ceea ce simt asa ca desi nu am nici cel mai mic impuls sa cer vreun sfat sau ajutor, stiu ca trebuie sa fac asta. Intrebarea mea este ce trebuie sa fac? Răspuns: Trebuie să știi că depresia poate fi cauzată de un dezechilibru al neurotransmițătorilor creierului, care poate fi tratat cu medicamente antidepresive care dau rezultate destul de bune, cu efecte secundare minime. Pentru a te putea ajuta, trebuie să știu câteva date despre tine: vârsta, greutatea corporală, înalțimea, istoria bolii, conținutul gândurilor și simțămintelor tale. Starea sănătății tale constituie o urgență și ai nevoie de ajutor imediat! Fie contactezi un serviciu de psihiatrie din policlinica teritorială de care aparții, fie te adresezi la camera de garda a unei secții sau clinici de psihiatrie. Poți să îmi scrii direct la sorin.sandulache@yahoo.com sau mă suni la numărul 0744311705. Suferința ta e tratabilă, și oricât de greu ți-ar fi acum, te vei simți mai bine, vei depăși aceată stare cu un tratament adecvat, eventual cu psihoterapie, dacă îți vei putea permite și cu încredere în Dumnezeu. El nu încetează să te iubească, este preocupat de bunastarea ta și acest mesaj face parte din mijloacele puse de El la dispoziția ta. Păstrăm legatura, Dr. Sorin Sandulache
- Nu mai fac față
Buna ziua. Nu mai stiu ce sa fac, nu mai stiu ce este cu mine. Nu mai am nicio tragere de inima pentru a trai. Simt ca in mintea mea este un haos total, iar in ultimul timp parca nu mai gandesc. Fac tot felul de gafe si parca nu mai am ratiune. Nu ma mai regasesc in toate actiunile mele si imi este frica de faptul ca nu pot realiza tot ce imi propun, avand in vedere volumul foarte mare al muncii, chiar daca este cel mai mult intelectuala. Nu ma mai pot gandi decat la o anumita persoana, si nu mai mai pot concentra la nimic. Bineinteles ca nu mai sunt eficient, iar din punctul de vedere al interactiunii cu altii, am numai de suferit din aceasta cauza,fiind in majoritatea timpului irascibil, iar pana vorbesc cu persoana in cauza, fac de cele mai multe ori, gafe, nici macar conversatia cu ea nu ma poate calma, in cele din urma, stricand totul (eu). Am nevoie de un sfat,deoarece simt ca nimeni nu vrea si nu ma poate intelege. Răspuns: Consilier: Bună ziua, Înainte de a formula un răspuns care să te ajute, aș avea nevoie de câteva informații în plus. Te rog să îmi spui câte ceva despre tine, lucruri cu care te simți confortabil, de care ești mândru. Ce vârsta ai, ce tip de ocupație, așteptările tale cu privire la viitor, aspirațiile tale ... P: Am 19 ani si voi intra in clasa a 12. Imi doresc sa promovez examenul de bacalaureat cu nota mare si sa intru la facultatea de medicina. Pot spune ca nu am des o situatie,persoana sau un loc unde sa ma simt confortabil,insa ma simt cel mai bine atunci cand sunt singur si nu imi fac griji de ce anume spun oamenii langa mine,ma simt cel mai confortabil citind,de cele mai multe ori ma relaxez scriind proza,sunt mandru de asta. Aspir la o viata mai buna decat cea pe care o am,la a termina facultatea si a fi foarte bun in domeniul meu. Intelectual aspir catre o persoana mai culta decat mine,impreuna cu ea sa traim o viata,bazata nu in primul rand pe satisfactia data de bani,dar bazata pe incantarea data de vizionarea unui concert bun,a unei piese de teatru de calitate,cititul unei carti culte C: Din câte îmi dau seama, se pare că ești în plin proces de căutare a identității. Există situații în care simți că ești depășit și nu reușești să faci față, ți-e frică de viitor? Cum stai cu performanțele școlare? Înveți ușor? Ai nevoie să insiști mai mult? Povestește-mi câte ceva despre asta! P: La școala sunt in primii 5,s-ar putea spune ca stau destul de bine in situatia in care spre rusinea mea nu imi dau interesul decat la teze si atunci cu foarte putina tragere de inima. Stiu insa ca as putea face mult daca mi-as da silinta. Ca ritm de invatare,prind lucrurile practice foarte usor,desi daca le fac de multe ori incep sa nu le mai fac atat de bine ca prima oara(ma gandeam ca poate am inca o problema),lucrurile teoretice le invat greu. Ca de exemplu o pagina de caiet studentesc intr-o jumatate de ora,mai ales pentru faptul ca nu ma pot concentra,sunt mereu distrat. C: Îți place să faci sport? Ce sport preferi? P: Imi place sa ies cu bicicleta de fiecare data cand am ocazia,prin oras si nu numai,sau plimbarile pe jos atunci cand scot cainele afara. C: Reflectând la informațiile pe care mi le-ai dat până acum, părerea mea este că ai nevoie să te implici în activități diferite de cele cu care erai obișnuit până acum. Acestea te vor ajuta să te descoperi pe tine în ipostaze noi și să-ți mărească încrederea în tine. Ai putea să cauți câteva ONG-uri pe internet și să studiezi activitatea lor. Alege unul în care ai vrea să te însrii. În România, voluntariatul a început să fie apreciat și s-a dat o lege prin care perioada petrecută în activități de voluntariat este recunoscută ca experiență profesională. Îți sugerez să alegi ONG-ul care îți oferă activități apropiate de cariera la care aspiri. Te rog, spune-mi ce părere ai despre această idee. După ce am părerea ta, îți voi scrie și despre celelate idei pe care le am în minte. P: Este o idee foarte buna,insa nu stiu cum m ar ajuta in ideea in care eu imi doresc sa merg la facultatea de medicina C: Există multe ONG-uri care au specific medical. Sunt voluntari care măsoară tensiunea și poartă discuții cu oamenii despre preocupările și necazurile lor. Te încurajez să te implici în astfel de acțiuni. În felul acesta îți vei îmbunătăți competențele sociale de care ai foarte mare nevoie pentru a fi un medic bun, vei învăța să cunoști oamenii și să îi prețuiești. Meseria de medic este foarte nobilă pentru că este în folosul celorlalți nu în folosul medicului. Dacă ești interesat, dar nu reușești să găsești nimic, spune-mi. Eu am lucrat cândva în astfel de activități și pot să te ajut să încerci și tu.
- Relația cu mama mea
Deși am doar 14 ani, relația cu familia mea e destul de șubredă. Mai ales mama mea, care este psiholog și încearca din răsputeri sa mă înțeleagă, dar eu nu-i dau voie. Nu e că nu-mi doresc o relatie cu parinții ca în filme, dar simt ca dacă vorbesc cu ea e ca și cum m-am judeca fara să vrea. Știu ca e pueril, dar îmi place să vorbesc cu mai mult cu prietenii sau cu alte persoane mai în vârsta care nu sunt din cercul familial. Nu prea știu ce să fac. Mama tot îmi reproșeaza că familia e cea mai importantă și ca prietenii n-o să ma ajute când dau de greu, iar pe mine mă frustrează si mă doare faptul ca ea nu înțelege că nu pot vorbi cu ea. Chiar nu pot. Deci, ce credeți? Cum să procedez cu mama? Răspuns: Aproape toți adolescenții au tendința să se depărteze de familie. Această tendință este exprimarea nevoii lor de independență. Mama ta, fiind psiholog, știe exact prin ce treci și, binenînțeles, ca orice mamă, încearcă să te ajute să înțelegi valoarea familiei. Deoarece ai mare nevoie să fii liber și independent, dar ești încă foarte dependent de familie (sunt sigură că nu recunoști), ți-aș sugera următorul lucru: Ia tu inițiativa în relația cu mama ta. Îți sugerez să cumperi un buchet de flori și două prăjituri. Să vii cu ele acasă, să îi oferi mamei tale florile, și să o inviți să le savureze împreună cu tine. În timp ce mâncați întreab-o care sunt trăsăturile pe care ea le îndrăgește cel mai mult la tine. Apoi spune-i și tu cât de mult o prețuiești. Preluînd inițiativa, te vei simți mai bine să oferi dragoste mamei tale din proprie inițiativă, nu te vei mai simți forțat și copleșit, te vei simți bine știind că tu controlezi lucrurile, că tu ai început totul, iar satisfacția finală va fi pe măsură! Abia aștept să îmi povești cum a mers!
- A studia vs. a fi mamă
O femeie cu studii ar trebui să simtă că și-a irosit instruirea dacă nu va profesa? Adică de ce m-aș mai strădui să-mi termin studiile dacă voi fi mamă full time? O persoană nu studiază doar pentru a se pregăti să lucreze într-un anuit domeniu – sau cel puțin nu ar trebui să fie acesta singurul motiv pentru care cineva urmează o facultate. Scopul stuiilor este de a-ți lărgi orizonturile și de a-ți îmbogăți viața intelectuală. Important nu este dacă se va urma o carieră sau nu. Nimic din ce investești în cultivarea minții tale nu este vreodată pierdut. Dacă ai dorința să înveți și oportunitatea de a merge la facultate, cred că ar trebui să profiți. Planurile de carieră pot fi realizate și mai târziu.
- Problematica unei alegeri
Buna ziua. Dilema cu care ma confrunt este urmatoarea: am constatat faptul imi este foarte greu sa iau decizii pe cont propriu, fie ca este vorba de alegerile care pot schimba radical cursul vietii(alegerea unei profesii,a unei locuinte,a unui partener de viata), fie ca este vorba de sarcinile fiecarei zile, de planificare a timpului. Astfel, nefiind sigura pe mine, pe ceea ce cred despre un anumit lucru, le permit celorlalti sa imi devina constiinta. Imi este greu,de exemplu, sa imi sustin punctul de vedere,mai ales cand acesta intra in contradictie cu ceea ce cred cei din jur. Si, punctul culminant pe care il atinge sentimentul de frustrare in raport cu presiunea sociala care ma urmareste este consecinta alegerii, de cele mai multe ori negativa, care a rezultat din faptul ca m-am lasat manipulata si am ascultat mai mult de parerea celorlalti decat de convingerile mele. As vrea sa stiu care ar putea fi cauza acestui tip de comportament si m-as bucura daca mi-ati oferi o solutie. Va multumesc! C: Câți ani ai? Ai un serviciu? Ești singură? Locuiești împreună cu familia? P: Am 20 de ani sunt studenta si locuiesc singura C: Ai multe atuuri. Aş vrea să enumăr câteva dintre ele.
- Eşti foarte tânără şi la această vârstă poţi să faci schimbări importante mult mai uşor.
- Ţi-ai identificat una dintre probleme, ai recunoscut gravitatea ei şi ai cerut ajutor. Este cel mai bun lucru pe care ai putut să-l faci. Toţi oamenii au probleme dar puţini recunosc şi mult mai puţini caută ajutor.
- Locuieşti singură, deci ai prilejul să înveţi să faci alegeri. Atunci când locuieşti cu părinţii, de obicei ei hotărăsc pentru tine. Faptul că locuieşti singură îţi oferă prilejul perfect de a scăpa foarte repede de problema ta.
Vreo două zile nu voi putea să îţi scriu pentru că voi fi plecată şi nu voi avea acces la internet. Până atunci, când sper să continuăm discuţia, aş vrea să faci următorul exerciţiu: Să faci o listă cu 20 de feluri de mâncare preferate pe care poţi să ţi le permiţi. Apoi, pentru următoarele două zile să alegi ce vei mânca la fiecare masă. Apoi să faci tot posibilul să respecţi ceea ce ai decis. Dacă ai hotărât să mănânci doar pâine cu zacuscă la una dintre mese, atunci să faci exact aşa. Este important să scrii totul. Şi ce ai hotărât şi dacă ai făcut exact aşa. Un fel de raport pe care să-l faci după fiecare masă. Peste două zile aştept să îmi spui cum a mers. Apoi vom trece la o altă temă P: Buna ziua, Va multumesc, in primul rand pentru incurajare si pentru sfatul practic pe care mi l-ati dat. Din moment ce eu deja aleg de ceva timp ce sa mananc la fiecare masa, nu e foarte greu sa fac ceea ce mi-ati propus. Aveti dreptate, daca pot face alegeri care, cel putin aparent,nu au asa mare insemnatate,pot lua si deciziile de care poate depinde radical fericirea mea. Promit sa fiu mai hotarata si va multumesc inca o data. Sa aveti o zi frumoasa.
- Profesie / Viitor
Am 20 de ani și încă nu mi-am dat seama ce vreau să fac cu viața mea. Știu că trebuie să-mi aleg o profesie dar nu reușesc să-mi dau seama ce ar avea sens pentru mine. Cum aș puea să-mi găsesc un scop de atins în viață și cum aș putea să încep să mă îndrept spre el? Răspuns: Alegerea unei ocupații și a pregăririi în direcția respectivă, poate fi o problemă foarte serioasă. E greu să faci o predicție cu privire la ce-ți va plăcea să faci când vei avea 50 sau 60 de ani,ești obligat să ghicești. Deciziile tale trebuie să se bazeze pe informații limitate. S-ar putea să nu ști nici cum va fi munca, dar să te înscrii într-un program lung de studii sau să cauți alte modalități de a te instrui pentru domeniul respectiv. Decizia pe care trebuie să o iei în astfel de circumstanțe s-ar putea să te blocheze în ceva ce vei urî mai târziu. Și mai este si presiuni sociale care îți influențează alegerile. De exemplu, câte femei tinere nu-și doresc în secret să fie soții și mame, dar le e teamă să admită asta într-o societate „liberală”. Mai mult, cum ar putea o femeie să plănuiască ceva ce implică participarea unei alte persoane – un soț - care o va iubi și se va anjaza față de ea pentru tot restul vieții? Da, se pare că sunt multe lucruri de care trebuie să ții cont ca tânăr sau tânără la vârsta ta. Pentru a lua o decizie în cunoștință de cauză în ce privește viața profesonală, trebuie să ții cont de câteva aspecte: 1. Trebuie să fie ceva ce-ți place să faci în mod natural. Această alegere presupune ca tu să-ți identifici punctele tari, slăbiciunile și interesele.
- Trebuie să fie ceva pentru care ai abilitățile necesare. S-ar putea să vrei să fii avocat dar să-ți lipsească motivația de a depune munca academică pe care această meserie o cere.
- Trebuie să fie ceva din care să poți trăi. S-ar putea să vrei să fi artist, dar dacă oamenii nu cumpără picturile tale, s-ar putea să mori de foame stând la chevalet.
- Trebuie să fie un domeniu în care vei poți fi admis.
- Trebuie să fie ceva ce îți aduce recunoaștere. Cu alte cuvinte, majoritatea oamenilor au nevoie să simtă respectul celor din jur pentru ceea ce fac. Asta fiind unul dintre motivele pentru care femeilor le e greu să stea acasă și să crească copii.
- Trebuie să simți că are sens pentru tine profesia spre care te îndrepți.
Ceea ce face să fie greu este că toate cele 6 puncte trebuie să fie îndeplinite în același timp. Dacă 5 dintre sunt ok, dar nu simți că-ți place ce ai ales, ai probleme.
- Organizarea timpului
Buna ziua, am multe de facut, pentru scoala si am nevoie de un sfat: cum pot proceda pentru a-mi organiza timpul? Multumesc! Răspuns: Încearcă programul GTD (http://gtdromania.ro), cred ca este foarte bun (chiar daca pare complex) - Merita!!!
- Relații
Eu și fosta mea prietenă eram absolut siguri că ne iubim pentru că eram nebuni unul după celălalt din momentul în care ne-am întâlnit. Eram împreună în fiecare zi și toți prietenii noștrii credeau că ne vom căsători. Dar relația s-a răcit foarte repede, și acum cu greu mai putem sta unul lângă celălalt. Nici nu mai îmi face plăcere să fiu în preajma ei. Ce credeți că ni s-a întâmplat? Necunoscându-vă pe niciunul dintre voi, mi-e greu să spun cu siguranță. Dar pot să spun că felul în care relația voastră s-a terminat are de a face cu felul în care a început. O relație care debutează cu o mare intensitate aș zice că e osândită. Aproape înotdeauna se consumă în timp. Vorba cântecului : ”Too hot not to cool down”(Prea fiebinte ca să nu se răcească). Cam asta se întâmplă de obicei. Ca să spunem așa, tu și prietena ta ați alergat ca la maraton. V-ați epuizat înainte de a începe cu adevărat călătoria voastră. Dacă o relație de dragoste însemna să parcurgi o distanță împeună, ar trebui să fie un ritm confortabil care să țină cele două părți în afara pericolului de a se epuiza una pe celaltă. În felul acesta legătura va avea șansa să se formeze - și va permite „lipiciului să se usuce„.
- Nu știu ce vreau de la viață...
Sunt o persoana normala, dar nu prea stiu ce vreau de la viata. Am 17 ani si sunt in clasa a 10-a la liceu de multe ori parintii ziceau sa citesc mai mult, drept sa fiu nu prea imi place cartea, in sensul ca nu imi place sa citesc dar la scoala am rezultate foarte bune. Eu ziceam ca voiam sa ajung un cantaret si am rugat-o pe mama sa imi cumpere orga, am invatat sa cant, dar m-a plictisit mi-am dat seama ca nu imi mai placea. Acum vreau sa imi cumpar chitara ca imi place. Oare va fi la fel cu chitara ca si cu orga? Răspuns: Cred că ce ți se întamplă este un lucru cât de cât normal la vârsta ta de adolescent. Este adevărat că fără un scop bine definit în viață nu prea știi ce să faci. Sunt lucruri pe care trebuie să le faci pentru dezvoltarea personală, sunt altele care pe langă faptul că te ajuta la dezvoltarea personală, te ajută la alegerea unei slujbe care îți va asigura existența pentru viitor. Așadar, te-ai gandit la pian, la chitara doar pentru viața personală sau te-ai gândit că într-o zi o să mergi la conservator și apoi vei folosi aceasta pentru asigurarea traiului necesar? Spui că nu prea îți place cartea, atunci care este lucrul ce îți place cel mai mult? Deocamdată aștept răspuns de la tine la aceste întrebări? (un alt lucru care m-ar interesa este programul general de activitate personală - la ce oră te culci de obicei, la ce oră te trezesti? Cât timp petreci la calculator? Consideri că prietenii pe care-i ai sunt de ajutor?) PS: La vârsta ta, cred, din ce mi-ai scris, că trebuie sa te gândesti serios la ce vrei să devii și să te pregătești cu seriozitate în acel domeniu. Sunt domenii în care poți să lucrezi și să câștigi mult, financiar vorbind (de ex., automatică), și sunt domenii în care poate nu câștigi așa mult (de ex, profesor, medic), dar ai satisfacții imense. De aceea trebuie să te întrebi serios: Ce vreau eu de la viață? În speranța că te ajuta aceste gânduri, aștept feed-back-ul tau, Cu prețuire, GS
- Cum ar trebui să reactionez când prietena mea cucerește băiatul
Cum ar trebui sa reactionez atunci cand prietena cucereste baiatul stiind care sunt sentimentele mele fata de el, dar cu toate acestea, a facut tot posibilul si acum sunt impreuna. De atunci nu imi mai vorbeste, (desi inainte eram aproape de nedespartit) si nici eu nu stiu cum ar trebui sa reactionez. Pentru inceput m-am facut ca nimic nu sa intamplat si ca totul era ca inainte, nu am putut sa vorbesc fata in fata si sa-i spun ca m-a ranit ce a facut. De obicei sunt o persoana destul de inchisa, nu imi arat sentimentele fata de multe persoane. Voi ce ati face in situatia asta? Multumesc anticipat Răspuns: Mă gândesc la câteva aspecte: Cred că ar trebui să existe o discuție deschisă cu prietena dumneavoastră cu privire la acest subiect. Poate că sunt elemente care vă scapă și discutând le puteți afla. Astfel veți înțelege mai bine situația și vă veți putea forma o părere corectă. Dacă ea l-a cucerit chiar dacă știa sigur că vă este drag, atunci se dovedește natura prieteniei dumneavoastră și lucrul acesta vă va conduce la reevaluarea acestei relații și la stabilirea viitorului ei. Dacă descoperiți însă elemente care să vă demonstreze că vinovăția prietenei dumneavoastră nu este atât de mare pe cât credeți dumneavoastra, atunci și relația dumneavoastră se va desfășura conform noilor informații. O discuție lămuritoare este necesară. Incercați să priviți la acest băiat nu ca pe un drept al dumneavoastră. Dacă nu era prietena dumneavoastră și era altcineva, erați la fel de supărată? Credeți că băiatul acesta era ACELA pe care îl căutați pentru o relație de lungă durată? Cred că răspunsul la aceste întrebări vă vor putea ajuta să evaluați mai bine situația. Este firesc să vă doară această situație, pentru că durerea este parte integrantă a vieții noastre. Trădarea încrederii este un lucru dificil de acceptat, dar trebuie să fiți sigură că a fost trădare și apoi să evaluați cu înțelepciune natura relației cu prietena dumneavoastră și cu acest băiat pentru a ști ce să faceți mai departe. O zi frumoasă! Marius Andrei
- Tensiuni cu părinții
Am fost plecat la facultate în oraș și după ce am terminat m-am întors să locuiesc cu familia mea. Trebuie să recunosc că sunt ceva tensiuni între mine și ai mei, dar ar fi ok dacă ei ar accepta că acum sunt un adult cu drepturi depline. De ce nu pot să înțeleagă că am crescut și că am viața mea acum? A pleca de acasă pentru ca apoi să te întorci înapoi se cheamă sindromul ”cuibului elastic” și după cum ți-ai dat seama poate să fie o situație foarte dificilă. Tu ai fost independent, ai avut ocazia să faci propriile alegeri și să-ți controlezi viața singur. Te-ai schimbat foarte mult în timpul cât ai fost plecat, dar reîntorcându-te acasă ai constatat că părinții tăi nu s-au schimbat. Sunt exact așa cum erau când ai plecat. Vor să-ți spună ce să faci cu viața ta, ce să mănânci, ce să îmbraci, ce prieteni să-ți faci. Îți recomand să fii înțelegător cu ei, să discuți deschis despre felul în care te simți când ei se poartă într-un anume fel, de nevoile tale. O discuție deschisă în care fiecare să-și exprime nevoile și așteptările, vă poate scuti de multe neplăceri.
- Tulburări de somn în timpul nopții
Buna! Sunt o adolescenta de 18 ani si as vrea sa aflu un raspuns in legatura cu o problema ce o am de ceva timp. Mi se intampla sa nu pot dormi noaptea. De cele mai multe ori ma trezesc intre orele 3-4 si nu mai pot adormi deloc, urmand ca a doua zi sa am dureri de cap mai tot timpul, oboseala, ameteala, greata, senzatie de voma. As vrea sa-mi dati un sfat daca se poate, care ar fi cauza si ce as putea face... Răspuns: Unii autori leagă trezirea foarte devreme de un fond anxios. Dacă bei cafea, renunță total; încearcă să faci un efort fizic zilnic; vezi care ar fi problema care îți provoacă nemulțumire, anxietate și încercă să o rezolvi prin măsuri existențiale. Dacă tulburarile de somn persistă după aceste măsuri, ai nevoie de ajutorul unui medic. Dr. Sorin Săndulache
- Părere proastă despre mine
Am 19 ani și am o părere foarte proastă despre mine. Mi se pare că toți cei pe care îi știu au mai multe de oferit decât mine. Sunt invidioasă pe fetele care arată mai bine sau care sunt mai inteligente. Pur și simplu nu mă ridic la măsura așteptărilor mele. Cum aș putea să scap de această nesiguranță? Cineva spunea despre comparație că este rădăcina tuturor sentimentelor de inferioritate. Și e adevărat. Atunci când te uiți la puterea unei alte persoanen și o compari cu propria ta slăbiciune, nu ai nici o șansă să te simți bine cu tine însuți. Jocul acesta destructiv începe în clasele primare când începem să ne evaluăm critic pe noi înșine. Chiar și la vârsta aceea fragedă, imaginea de sine se modelează în funcție de cum ne percepem vis-a-vis de colegii nostri. Nu contează cât de înalți suntem, contează cine este cel mai înalt. Nu contează cât de repede putem alerga, contează cine aleargă cel mai repede. Nu contează cât de inteligent ești, contează cine e cel mai inteligent. Nu contează de frumos sau frumoasă sunt, contează cine e cel mai frumos. Așa începe să se formeze un tipar al îndoielii de sine, care foarte ades în adolescență va consuma toată energia. Pentru anumiți indivizi, acest tipar va persista și în viața de adult. Milioane de femei vor cumpăra reviste de modă și vor invidia frumusețea modelelor. Din acest motiv bărbații vor citi despre oamenii de afaceri de succes. Când facem lucrul acesta ne măsurăm cu ceea ce au alții cel mai bun. Este un comportament care nu aduce nimic altceva decât durere, dar la care nu renunțăm. Se pare că și tu ești prins în acest tipar distuctiv. Poate o discuție cu un consilier te va ajuta să vezi că ești o ființă umană valoroasă și poți avea propriul tău scop în viață. Sănătatea mentală și spirituală începe cu aceptarea vieții așa cum e și dorința de a face ce putem mai bine cu ceea ce suntem. Atunci vei reuși asta, comparațiile cu ceilalți nu vor mai avea sens.