Mai mult de 300,000 de imigranți și-au riscat viețile încercând să traverseze Marea Mediterană către Europa în acest an, după cum spun statisticile ONU. Aceste cifre se pot compara cu 219,000 pentru tot anul 2014. Numai în Grecia din ianuarie a.c. au fost înregistrați aproape 200,000 de imigranți, în timp ce în Italia au fost înregistrați alți 110,000.

Fluxul imigranților disperați provine din Orientul Mijlociu și Africa în speranța noului ”vis european”, un flux ce depășește cu mult statisticile anului trecut ale aceleiași perioade. Destinațiile acestor imigranți sunt țările occidentale ale Europei, precum Germania și Marea Britanie, dar și țările nordice.

Forțele frontierelor externe ale Europei, Frontex, monitorizează diferitele rute pe care imigranții le folosesc, precum și modalitatea pe care oamenii o folosesc să ajungă în Europa. Astfel că 340,000 de imigranți au fost detectați la frontierele Europei de la începutul anului 2015, în comparație cu 123,500 de imigranți în aceeași perioadă a anului.

Cel mai mare grup de imigranți este de proveniență siriană, oameni care încearcă să fugă de un brutal război civil. Imigranții sirieni sunt urmați de către afgani și eritreeni. Aceștia încearcă să fugă de sărăcie și abuzuri ale drepturilor omului. Oamenii din Nigeria și Kosovo formează de asemenea un grup numeros de imigranți.

Germania, țara care primește de departe cel mai mare număr de aplicații pentru azil din Europa, se așteaptă la aproximativ 800,000 de refugiați care să sosească până la sfârșitul acestui an. Trendurile recente arată că mii de persoane încearcă să ajungă în Germania și alte țări UE prin Grecia și Balcanii de Vest.

Aproape 3,000 de oameni încearcă să traverseze zilnic Macedonia, semnalează Națiunile Unite. Mulți dintre ei traversează Serbia (un număr de aproximativ 90,000 de imigranți în acest an), îndreptându-se către Ungaria și zona liberă a spațiului Schengen. Doar în luna iulie, 34,000 de imigranți au fost detectați în încercarea lor de a traversa Serbia pentru a intra în Ungaria. Pentru a face față acestui flux, Ungaria contruiește 175 de km de gard pentru a stopa fluxul imigranților. Costul acestui gard se ridică la aproximativ 120 de milioane de euro.

Acordul de la Dublin cheamă la responsabilitate din partea statelor europene pentru a examina atent cererile pentru azil, cerând acest lucru mai ales statelor în care refugiatul ajunge pentru prima dată. Pe de altă parte, Frontex se plânge că statele europene nu vin în ajutorul Ungariei și Greciei pentru a face față acestui flux de refugiați pe care Europa il traversează după al doilea război mondial.

Pentru cele 28 de state europene este greu să se ajungă la o politică comună rapidă cu privire la refugiați. Situația economică a statelor europene este destul de precară, Europa confruntându-se cu propriile dileme economice și o rată a șomajului destul de ridicată.

Pentru a obține azil în Europa, emigranții trebuie să dovedească că în țara de origine sunt persecutați și că viața le este pusă în pericol. Potrivit legilor UE, cel care cere azil are drept la hrană, primul ajutor și adăpost în centre de primire a refugiaților. Dacă cererea de azil este refuzată, imigranții pot face apel împotriva deciziei și pot câștiga în instanță acest drept.

1. Siria – 78,190

2. Afganistan – 32,581

3. Eritreea – 23,878

4. Nigeria – 10,747

5. Kosovo – 23,260