Un studiu recent sugerează că 90% dintre noi suferim de amnezie digitală. Mai mult de 70% dintre oameni nu știu pe de rost numerele de telefon al propriilor copii, iar 49% dintre copii nu au memorizat numerele de telefon al părinților. Concluzia studiului este că nu memorăm informații din cauza „efectului google” – suntem în siguranță atunci când știm că orice răspuns este la doar un click distanță, fapt ce ne face să tratăm lumea web ca pe o extindere a propriei memorii.

Cercetătorii „efectului Google” susțin că oamenii nu mai sunt tentați să rețină informații pentru că există deja conștiența faptului că internetul știe absolut orice. „Creierele noastre se bazează pe internet la fel de mult ca atunci când se bazează pe memoria unui prieten, membru de familie sau coleg. Noi ne amintim mai puțină informație în sine decât faptul că știm unde să găsim informația”, susține profesorul Betsy Sparrow de la Universitatea Columbia.

Extinzând studiul la fotografii, Universitatea Fairfield a descoperit că fotografierea ne reduce memoriile. Participanții la studiu au fost rugați să meargă într-un muzeu, iar cei care au fotografiat exponatele și-au amintit mai puține obiecte față de cei care doar au admirat pur și simplu. Cercetătorii au evidențiat faptul că trăind în era telefoanelor smart ne face să ne stocăm amintirile, în acest fel ne mai fiind atenți la viață în sine și începând să uităm evenimente chiar din propria viață.

Dar ne face acest lucru mai proști? Antropologistul Dr. Genevieve Bell, vice-președintele Intel și directorul companiei Corporate Sensing and Insights Group, crede că nu. Dr. Bell susține că tehnologia „ne ajută să trăim mai deștept” și ne ajută să avem acces la răspunsuri. Faptul că oamenii sunt în stare să formuleze întrebări inteligente îi face să caute răspunsuri și informații, ajutând oamenii să gândească mai deștept. De asemenea, consideră că ceea ce ar trebui cu adevărat să ne îngrijoreze este faptul că dependeța de tehnologie dă stări de anxietate și preocupare, ceea ce reduce competențele și abilitățile oamenilor.

Pe de altă parte, Nicholas Carr, autor a mai multor cărți de specialitate, consideră că ar trebui să ne alarmăm cu privire la efectul google. Efectul Google, combinat cu distragerea constantă a telefoanelor smart, este îngrijorător. Un studiu Microsoft a constatat că atenția umană medie a scăzut de la 12 secunde în anul 2000 la opt secunde în prezent. Carr afirmă că superficialitatea în gândire a crescut „nu doar partea cognitivă, dar de asemenea partea emoțională. El consideră că creierele umane nu sunt hard disk-uri care să ajungă la suprasaturație, procesele de gândire și de amintire fiind separate.

Andrew Keen, autorul cărții „Internetul nu este răspunsul”, afirmă că „acum totul este accesibil. Aceasta dă o mare putere oamenilor care înmagazinează informațiile noastre”. El crede că accentul privind arta memoriei de la vechile civilizații precum cea a Chinei a fost pierdută. De asemenea, consideră că tehnologia ne face să fim niște gânditori superficiali, multi-tasking, incapabili să digerăm discursuri, uneori chiar și cântece, în detrimentul inovației și creativității. El crede că acum cel mai greu este cum să înveți creativitatea, nu neapărat să ne amintim lucruri. El propune ca profesorii să aibă prezentă în minte întreabarea: „cum să învăț copii să gândească diferit?”

Dr. Wimber arată că, petrecând timpul offline, oamenii își vor salva propriile amintiri: „Știm din cercetarea amintirilor că ne amintim doar informația la care noi am fost atenți”. Astfel că amintirile nu se formează prin lentilele unei camere sau petrecând timp online, ci amintirile pe termen lung se formează în spațiul offline. Cea mai bună cale de a stoca informația este prin reîmprospătarea mentală a ceea ce ai învățat sau ai experimentat cu un minut, o oră sau o zi în urmă.