Până de curând, multe țări ca Germania au spus un bun venit refugiaților, lucru recunoscut chiar de către refugiați, în timp ce țări ca Ungaria le-au refuzat accesul în Europa, având politici de imigrație restrictive. Totuși, de ce a existat o divizare atât de mare între statele europene cu privire la imigranți? De ce unele state au primit refugiații cu brațele deschise, în timp ce altele au luat măsuri aproape extreme pentru a-i ține departe de Europa?

Motivele sunt variate, dar unul iese în evidență: demografia. În Germania, populația se află într-un ritm de îmbătrânire crescut, ceea ce face ca străinii să fie bineveniți. Alte țări, unde îmbătrânirea populației nu este atât de severă, au mai puține motive de a fi primitori în materie de refugiați.

Germania a primit un număr semnificativ de refugiați pentru a evita rapida scădere a populației – empatia nu este singurul motiv pentru care Germania a primit refugiați, având în memoria colectivă recentă consecințele unor regimuri dictatoriale dezastruoase. Germania are cu adevărat nevoie de ei.

Merkel afirmă că este conștientă de faptul că acest lucru va afecta țara în anii ce vor veni și că va fi o schimbare, dar speră că această schimbare să fie una pozitivă. Statisticile spun că în 2060 Germania va avea o populație de aproximativ 68-73 de milioane de locuitori, în comparație cu cele 81 de milioane în prezent.

De asemenea, Germania de azi se confruntă cu o lipsă acută de forță de muncă. Companiile sunt în căutare de tineri motivați și educați. Iar refugiații îndeplinesc aceste condiții. Astfel că marile companii deja își caută viitori angajați în centrele de refugiați.

Pe de altă parte, o altă țară, Suedia, primește refugiați din total alte motive. Deși nu se confruntă cu o îmbătrânire a populației, Suedia este una dintre țările cu cea mai ușoară acomodare în ceea ce privește străinii. Guvernul țării permite refugiaților să lucreze imediat, ceea ce face ca Suedia să fie o țară de interes pentru cei care cer azil.

La polul opus al Europei, Marea Britanie este cealaltă țară vazută drept ,,vis european” pentru refugiați. Marea Britanie este țara cu populația cea mai diversă și mai stabilă din Europa. Predicțiile Comisiei Europene spun că în anul 2060 ea va deveni cea mai populată țară a Europei, rata natalității fiind cu mult mai ridicată decât cea a oricărei alte țări din Europa.

La fel ca Marea Britanie, Franța este printre puținele state europene cu o populație crescândă, datorită imigrației și a unei rate de fertilitate crescută. Ceea ce este special în acest caz este faptul că rata de creștere a populației se constată chiar și în zonele rurale. Totodată, țara este în continuă alertă: atât la Paris cât și în restul țării, agenți de poliție și soldați patrulează străzile pentru a preveni potențialele atacuri teroriste. Numai anul acesta, Franța s-a confruntat cu două atacuri teroriste. De asemenea, îngrijorările guvernului cu privire la rata crescută de musulmani din țară fac ca predicțiile pentru viitor să aducă schimbări majore în cultura europeană.

Ungaria - și multe alte state din Europa de Est – pierde oportunitatea unei creșteri demografice: în aceste zone ale Europei populația este în descreștere. Totuși, est europenii refuză să-și mărească populația cu ajutorul refugiaților. Ungaria nu doar că a construit un gard la fronieră, dar afirmă că apără creștinătatea în fața unui flux musulman în continuă creștere, ce va afecta întreaga Europă în decurs de doar câteva decade. În 2030, Ungaria va fi în descreștere cu 5.8 procente, aflându-se printre statele europene cu cea mai rapidă descreștere demografică. Pe de altă parte, Slovacia, care se confruntă cu aceleași probleme, a anunțat că primește doar refugiați creștini – nu musulmani. Estonia și Bulgaria, în aceeași situație demografică, a anunțat o limitare a fluxului de refugiați musulmani.

Chiar dacă situația acestor state est europene este îngrijorătoare și vor avea nevoie să integreze străini pentru mâna de lucru, statisticile spun că nu vor putea atrage imigranți musulmani pe viitor, chiar dacă își vor schimba politicile față de aceștia.