Ce înseamnă să fii medic în România

În ultima vreme, din ce în ce mai mulți elevi se orientează către medicină. Admiterile la facultățile de medicină din țară sunt destul de dificile, dar acest lucru nu descurajează viitorii aspiranți la profesia de medic. Facultățile de medicină din România sunt unele dintre cele mai bune din Europa și acest lucru este recunoscut la nivel internațional.

A face medicină și a deveni medic, pentru cei mai mulți participanți la un chestionar cu privire la dificultatea de a urma o facultate, este una dintre cele mai grele opțiuni. În România, lupta pentru admitere este destul de acerbă. În special pentru locurile la buget, pentru că, pentru un salariu minim pe economie, un loc la taxă este deja o mare investiție.

Un loc la taxă, pentru un singur an și depinzând de locul unde intri, ajunge între 6000 și 9000 RON. În școlile private, sumele sunt aproximativ aceleași pentru taxa școlară, dar majoritatea viitorilor studenți preferă învățământul de stat. Dezavantajul major în ceea ce privește taxa școlară este că, dacă ai intrat pe un loc la taxă, pentru următorii șase ani vei rămâne la taxă. Evident, acest lucru depinde de universitatea aleasă.

Dar totuși, ce înseamnă să fii medic în România? România, spre deosebire de alte sisteme de educație și sănătate, formează medicii prin „practica pe viu”. De exemplu, rezidenții români care pleacă în schimburi de experiență în statele occidentale, au avantajul de a fi luați direct în sălile de operație, spre deosebire de rezidenții lor care nu pot face acest lucru până când nu au câțiva ani vechime.

Ca în orice alt sistem, există avantaje și dezavantaje de a profesa această meserie în România. Pe lângă cele deja menționate, dezavantajul imediat resimțit de proaspeții absolvenți este salariul. Săptămânalul Viața Medicală vorbește despre discrepanțele salariale asbolut surprinzătoare: dacă un rezident câștigă între 200-300 de euro, medicii aflați în vârful piramidei ajung să câștige între 5.000 și 12.000 de euro lunar. Sursele se bazează pe declarațiile de avere ale medicilor și nu includ sume provenite din plăți informale.

Astfel, un dezavantaj al sistemului este inechitatea. Este adevărat că sumele uriașe câștigate de un medic din vârful piramidei sunt cumulate între practica privată, funcții de conducere în universități, demnități oficiale, studii clinice sau contracte cu industrii farmaceutice.

În lipsa unei activități atât de ample, un medic care doar profesează într-un spital universitar poate ajunge la un venit de 2000-4000 de euro. La baza acestei piramide este medicul rezident, care are un venit între 200 și 500 de euro, acest lucru incluzând gărzile efectuate în spital. Perioada de pregătire a unui rezidențiat durează în medie 4-5 ani, astfel că un tânăr medic rezident ajunge la vârsta de 29 de ani la un venit mediu de 2250 lei pe lună. Acest lucru nu include veniturile informale care, dacă există, sunt reduse.

Un alt dezavantaj este iminența morții. Într-un interviu pentru ziarul Adevărul, Dorel Săndesc, şeful Clinicii de Anestezie şi Terapie Intensivă (ATI) de la Spitalul Judeţean Timişoara, declară că medicina este una dintre cele mai dure specializări, „sunteți pe o linie a frontului în care vă luptați cu moartea”. Acesta este doar unul dintre lucrurile pe care el le subliniază studenților săi. Totodată, el avertizează că cel mai mare pericol pentru un viitor medic este să își dea seama că nu este făcut pentru această meserie și să nu aibă puterea să se readapteze și să o ia de la capăt. Acest lucru devine periculos atât pentru medic, cât și pentru pacient.

Avantajul de a fi medic este că, așa cum menționam mai devreme, România încă oferă o formare profesională practică, având un avantaj net superior față de celălalte țări. Acest lucru face ca țara noastră să fie o atracție pentru studenții străini, în special cei veniți din Orientul Apropiat.

Pe de altă parte, meseria de medic este una dintre meseriile respectate. Conform unui studiu dat publicității de către Colegiul Medicilor din Iași, în topul profesiilor în societate, pacienții consideră că meseria de medic este cea mai importantă, urmată de cea de cadru didactic și apoi de cea de preot.

Este adevărat că sistemul sanitar românesc încă are multe lacune, dar noile generații de la medicină par a dori o schimbare și sunt dispuse să dea totul pentru aceasta:

„Pot spune că port cu mândrie halatul alb, spre deosebire de sacoul vișiniu pe care l-am avut în liceu. Și într-adevăr mă simt altfel. Am înțeles că a fi medic presupune o responsabilitate foarte mare, că… într-adevăr devii o altă specie de om, cel care repară oameni! E o misiune pe care ți-o alegi inconștient, de fapt ți-e dată pentru a-i ajuta pe ceilalți. Tu ești cel care ar trebui să facă numai bine, să repare ceea ce strică ceilalți. Din păcate acest lucru presupune un mare sacrificiu, uneori să renunți la tine ca om”, spune Eldan, student la medicină.

A fi medic presupune o serie de responsabilități și obligații. Uneori poate fi frustrant să vezi că nu mai poți face nimic pentru a salva un pacient: „Azi am avut o zi grea. Nu te supăra dacă nu o să-ți vorbesc. Am pierdut un pacient. Sunt încă la început și nu m-am obișnuit,” spune un medic rezident de la Spitalul Universitar București.

Totuși, faptul că poți fi util și poți face ca lucrurile să funcționeze este cea mai mare mulțumire pentru medici. Este un sistem pentru care mulți studenți plecați în străinătate se întorc și fac o carieră în România: „Când m-am întors în România, mi-am dorit să fac ceva, am realizat că aici poţi fi mult mai util ca-n străinătate. Le şi spuneam francezilor: «În România aş putea avea şansa să contribui la schimbare, iar asta mi se pare mult mai motivant»," încheie interviul pentru ziarul Adevărul, doctorul Dorel Săndesc.

notează articolul

Astăzi tu ești profesorul!

8.6

Nota de mai sus este media tuturor notelor acordate de cititori. Îți mulțumim!

adaugă o părere