Într-adevăr există multe traduceri ale Bibliei în lumea noastră. Pentru că există și multe limbi!
Dacă toți am fi vorbit engleza, ne ajungea o singură versiune, iar dacă citeam Coranul, puteam să știm doar arabă. În plus, trăim în vremuri diferite. Scrisoarea bunicii nu seamănă deloc cu e-mailul primit azi.

Iată de ce nici englezii nu s-au îngropat în King James, ci au și New King James Version sau New International Version. Este un update pentru o nouă generație de cititori. Nu-i nimic greșit până aici. Bănuiesc însă că întrebarea are o altă țintă, și anume acele traduceri care redau textul în variante ce diferă (suspect de) mult. Altfel întrebat: de ce într-o versiune scrie într-un fel și în alta

Oricine a încercat să traducă un text mai complicat decât „like”, „I love you” sau „OMG” (ceva de genul „I trust I make myself obscure”) s-a izbit de problema aceasta: ce cuvânt să alegi pentru…? La traducerea textului ebraic sau grecesc al Bibliei lucrurile stau cam așa: acolo unde diferitele versiuni spun la fel, înseamnă că textul original este simplu, clar; iar acolo unde versiunile prezintă diferențe (da, uneori semnificative), este un semnal că textul de bază este dificil sau bogat în semnificații și suportă mai multe traduceri. Te-ai prins, omul deștept va consulta mai multe versiuni. Celălalt va rămâne… fidel uneia singure.

Hai s-o spunem și pe cealaltă – poate știi că orice traducere are în spate o entitate (biserică, organizație, editură) care a comandat-o. Și atunci, traducătorul sau comitetul de traducere va produce un text cât mai conform cu așteptările bisericii respective. Nu-i judeca! La fel faci și tu când alegi o Biblie... a ta.

Un articol scris de: Christian Sălcianu