Motto: Prietenii sunt ca pepenii…(Confucius)

În activitățile de zi cu zi, la locul de muncă și din păcate chiar în familie întâlnim persoane care spun că nu au prieteni, că sunt singure și nu reușesc să se apropie de cei din jur. Se simt ca niște arici de care semenii lor se feresc. Și nu vorbesc acum de oamenii care chiar sunt singuri, fie că sunt bătrâni și nu mai au pe nimeni apropiat, fie că sunt nou veniți într-un oraș sau la locul de muncă. Nu mă refer la cei care dintr-un motiv obiectiv sunt puși în situația de a fi pentru un timp mai mult singuri. Mă refer la cei care sunt mereu înconjurați de oameni, la cei care interacționează zilnic cu alții, dar nu reușesc să se apropie sufletește de nimeni. Mai exact…nu știu să își facă prieteni. Nu știu să le fie altora prieteni.

 “Mă simt atât de singur, nu am pe nimeni, nu e nimeni cu care să împărtășesc un gând bun, o bucurie sau un necaz. Nimeni de aici nu vrea să aibă de-a face cu mine”, se lamenta un tânăr vorbind la telefon cu mama sa. Pănă să primească un răspuns, continuă cu o voce iritată, adresându-se unui trecător: “Hey, ce faci? Vezi că m-ai călcat pe picior”. Uneori comic, dar mereu tragic: suntem atât de înghesuiți de cei din jur, încât ne călcăm pe picioare la propriu, dar ne declarăm singuri….

Fă un pas, ridică piciorul de sub cel al vecinului tău și zâmbește-i. Adresează-i o vorbă blândă și întinde-i mâna. Fă primul pas către o relație. Cei care se simt singuri așteaptă cel mai adesea ca alții să li se adreseze, ca alții să-i invite la un suc, ca ceilalți să le dea un telefon, si așteaptă…Și dacă lucrul acesta nu se întâmplă rămân la fel de singuri, ba în plus acumulează și ceva frustrări. Te simți singur? Poate chiar ești! Ce-ar fi să cauți compania cuiva, să inițiezi tu o discuție, să inviți tu la masă pe cineva, să mergi tu într-un grup, să te așezi lângă o persoană și să-i zâmbești amabil.  Și bun…după ce ai spart gheața, ai grijă cum menții proaspăta relație. Nu-l suna pe amicul tău să-i spui doar ce probleme ai, nu discuta doar despre tine, despre ce ai făcut, despre ce ai vrea să faci, despre cât de important ești. De-acum sunteți “voi” sau dacă încă nu aveți prea multe de împărtășit despre experiența voastră comună, sunteți pe rănd tu…el...tu...el. După ce treci victorios de această etapă, relația începe să se sudeze, afli mai multe despre celălalt și… acum e acum. Ce faci mai departe? Sunteți totuși diferiți, aveți aspirații și planuri de viață diferite, percepeți realitatea unic și la un moment dat vor apărea diferențele de opinii, conflictele de idei. Vor fi acestea niște obstacole în calea prieteniei? Ambiția, invidia, prejudecățile vor câștiga cumva teren în fața relației voastre? Acum e momentul să vă amintiți cum ai ajuns să fii singur și ocolit de ceilalți. Cumva din cauza aroganței, tendinței de a judeca, de a da sfaturi, de a controla? Nu vrei să ajungi în același punct, așa că ai de lucru cu gestionarea conflictelor. Fii onest, dar respectuos! Nu răni sentimentele sau imaginea de sine a celuilalt prin cuvinte nesăbuite. Hai că nu e greu! Mai greu ar fi să pui frâu sentimentelor de invidie, de concurență ce pot apărea într-o prietenie. Cine e mai bun, cine e mai bogat, cine e mai frumos, cine are mai mult succes, cine are dreptate? Ideal ar fi să accepți un răspuns simplu: Uneori tu. Alteori el. Nu e o luptă, nu e un concurs - e doar o relație de prietenie. Dacă sunteți într-o compeție, atunci puteți fi colegi la locul de muncă, la școală, puteți fi angajați într-o relație de afaceri, dar nu vă mai numiți prieteni.

Deci fără invidii, fără critici pe la spate, fără replici cu subînțeles, fără șantaj emoțional, fără răutăți, fără manipulări, fără suspiciuni, fără ambiții… asta ca să nu rămâi iar fără prieteni.

Și dacă prietenia se sfârșește fără ca tu să fii cel care a încălcat “regulile jocului”, nu-ți pierde încrederea. “Prietenii sunt ca pepenii. Încerci o sută, alegi doi-trei”, spunea Confucius. Poate nu e nevoie să încerci atât de mulți și să fii dezamăgit iar și iar, dar și când găsești unul de valoare nu te gândi că îl poți trata oricum!