„Nu recunosc alt semn al superiorităţii decât bunătatea” spunea marele compozitor Ludwig van Beethoven. O declaraţie curajoasă, care uimeşte şi nu de puţine ori, pune în încurcătură.

Atunci când auzim cuvântul „superior” folosit ca adjectiv, ne gândim cel mai des la inteligenţa cuiva, la ceea ce ţine de intelect. O persoană superioară trebuie să aibă o minte sclipitoare sau succes, o anumită poziţie socială sau materială. Dar Beethoven schimbă perspectiva. Conform spuselor lui, un om bun este cel cu adevărat superior.

Vestea bună este ca toți putem fi superiori, adică buni pentru că bunătatea este accesibilă oricui. Nu vorbim despre un talent cu care te naşti, aşa cum se întâmplă cu inteligenţa. Nu vorbim nici despre anumite condiţii care-ţi pot favoriza un început bun în viaţă, condiţii care ţin de oamenii printre care trăieşti. Nu este nevoie să faci parte dintr-o anumită clasă nobilă, să urmezi anumite cursuri sau să ai o anumită slujbă. Adevărul este că oricine poate da dovadă de bunătate, indiferent de moştenirea genetică sau de locul în care se află. Iar aceasta se întâmplă pentru că bunătatea ţine de fiecare individ. Bunătatea se învață și se cultivă. Cu toţii avem puterea de a face pe altcineva să se simtă bine sau rău. Ţine de alegerea noastră, în fiecare moment al vieţii.

A fi bun nu este întotdeauna uşor: să nu te enervezi când ai fi îndreptăţit să o faci, să răspunzi cu răbdare când eşti iritat, să-ţi iei timp să asculţi, să oferi mângâiere. Este dificil pentru că bunătatea are o popularitate scăzută în zilele noastre. Ideile pe care societatea le promovează sunt diferite, îndemnându-ne mai degrabă să ne concentrăm pe propria persoană, propriul succes, propria realizare. Bunătatea, pe de altă parte, cere renunţarea la egoism, la o gândire de tipul "eu sunt cel mai important".

Aduce bunătatea vreun avantaj pentru cel ce o practica? Da, cu siguranţă. Când îi ajutăm pe ceilalţi şi dăm dovadă de compasiune faţă de ei, putem observa efectele pozitive și asupra noastră. Gesturile de bunătate îi fac pe cei care le practică mai fericiţi: de exemplu, implicarea în activităţi de volutariat reduce depresia şi anxietatea. Pentru fiecare persoană este important să se simtă bine cu ea însăşi. Psihologii au arătat că atunci când dai dovadă de bunătate, stima de sine creşte.

Vrei să fii bun? E simplu: priveşte în jur, ia-ți timp să observi nevoile celorlalţi, iar atunci când este posibil, împlineşte-le! Vei descoperi că este mai uşor decât te-ai aşteptat şi îţi vei face ziua mai plăcută, iar tu vei deveni un om plin de farmec."Ceea ce face farmecul unui om este bunătatea lui", spunea înțeleptul împărat Solomon. (Proverbele 19: 22)

Surse:

http://greatergood.berkeley.edu/raising_happiness/post/what_we_get_when_we_give/ 

https://www.psychologytoday.com/blog/meditation-modern-life/201510/kindness-wins-really

https://www.psychologytoday.com/blog/the-time-cure/201307/kindness-is-the-key