Pe 20 iulie 1969, când omenirea asista la primul pas pe Lună făcut de un om, în paralel existau câteva persoane foarte convinse de faptul că totul este un scenariu menit să amplifice propaganda americană. De atunci nu a existat eveniment ieșit din comun, de interes mai mult sau mai puțin internațional, care să nu aibă și o explicație demnă de filmele hollywoodiene.
Teoriile conspirației s-au născut pentru a suplini lipsa informațiilor și explicațiilor publice. Cuvântul „teorie” poate fi folosit în mod abuziv, majoritatea teoriilor conspirative fiind mai degrabă ipoteze. Exemplele includ: atentatele din 11 septembrie 2001, înscenarea aselenizărilor sau atacul de la Pearl Harbor. O teorie a conspirației este o ipoteză neverificată avansată de un individ sau un grup de indivizi, cu scopul de a comunica o informație drept veridică, demascând o conspirație care ar ascunde acest presupus adevăr. Însă cât de benefic este interesul pentru astfel de teorii și care sunt consecințele cochetării cu ele?
Sâmbătă, 12 decembrie 2015, în sala I.C. Brătianu din str. Biserica Amzei nr. 5-7, începând cu ora 17:00 se va desfășura cea de-a doua ediție a dezbaterilor deschise „Dialogurile speranței”, unde invitații speciali vor încerca să răspundă la aceste întrebări. Tema întâlnirii va fi tocmai acest fenomen: „Mirajul teoriilor conspiraționiste”, subiect care va fi dezbătut împreună cu Alina Kartman, redactor al revistei „Semnele timpului”, lect. univ. dr. Corina Matei și lect. univ. drd. Florin Lăiu.
Pe parcursul acestei dezbateri, moderatorul dezbaterii, Costel Gogoneață, împreună cu invitații săi, vor aborda tema amintită din câteva perspective: politică, teologică, religioasă, socială, interconfesională, relațională. De asemenea, organizatorii ne asigură că muzica de calitate nu va lipsi. Evenimentul este deschis publicului larg, intrarea fiind gratuită.
