Pe parcursul unei perioade ce depăşeşte un secol, oamenii de ştiinţă au depus eforturi continue pentru a înţelege apariţia vieţii. S-au propus diverse modele pentru reconstituirea etapelor din acest proces, însă fără rezultat.
Cercetarea în acest domeniu controversat a fost condusă, până în prezent, de chimiști în mare parte, deoarece se considera că prin intermediul reacţiilor chimice s-ar putea obţine viaţa. Pe 12 decembrie 2012 Paul Davies şi Sara Walker, doi oameni de ştiinţă la Arizona State University, au publicat teoria lor în jurnalul Interface al Societăţii Regale, oferind o perspectivă nouă. Folosind în mod analogic limbajul computerului, cei doi propun direcţionarea cercetării de la “hardware”, baza chimică a vieţii, către “software” - conţinutul informaţional.
Chimia analizează substanţele şi felul în care reacţionează acestea, în timp ce biologia dispune de concepte precum informaţia şi organizarea. Orice dispozitiv este de natură materială, dar nu poate funcţiona fără un program şi date. În opinia lor, distincţia esenţială dintre biotic şi abiotic este dată de modul în care organismele vii dirijează cursul informaţiei în sistem. Potrivit lui Davies “chimia singură, nu poate explica originea vieţii, aşa cum nici studiul siliciului, cuprului şi plasticului nu poate explica modul în care computerul execută un program… răspunsul va veni din abordarea informaţiei în profunzime, ca agent fizic, cu relaţiile ei dinamice şi cauzale, existente alături de cele ale substanţei care o încorporează.” Se propune astfel orientarea interesului spre domeniul informaţiei.
În studiul originii vieţii, oamenii de ştiinţă şi-au direcționat atenția și către molecula ADN. Geneticianul Michael Denton descrie cea mai mică celulă bacteriană ca pe “o veritabilă uzină microminiaturizată care conţine mii de piese splendid proiectate, cu o structură moleculară complexă, mult mai complicată decât orice dispozitiv construit de om, şi fără egal în lumea abiotică.” Responsabilă de această organizare spectaculoasă este molecula de ADN. Informaţia este conţinută în structura acestui dublu arc elicoidal, alcătuit din baze azotate. ADN-ul, aflat în centrul celulei, înmagazinează instrucţiunile necesare pentru construcţia indispensabilelor proteine din organism. El deţine informaţiile şi programul pentru fabricarea unui produs specific. Fiecare din miliardele de celule ale organismului uman conţine o bază de date mai mare decât Enciclopedia Britanică.
Însuşi Richard Dawkins, renumitul neodarwinist, afirma că ceea ce ”se află în centrul fiecărei fiinţe vii nu este un foc, un suflu fierbinte, nici o scânteie de viaţă. Sunt informaţii, cuvinte, instrucţiuni…Gândiţi-vă la un miliard de caractere digitale diferite…Dacă vreţi să înţelegeti viaţa, gândiţi-vă la tehnologia digitală.” Prin urmare el recunoaşte valoarea informaţiei, deşi nu acceptă existenţa unei surse inteligente ca fundament al vieții.
Informaţia genetică aduce o provocare puternică viziunii materialiste. În viziunea Noului Ateism legile naturii (gravitaţia, forţa electromagnetică, forţa nucleară tare şi cea slabă) şi şansa determină existenţa și complexitatea particulelor. În procesul organizării particulelor au apărut sisteme solare, planete şi în final organismele vii. Astfel viața apare spontan din substanţe anorganice. Apare întrebarea : cum?
Conform darwinismului, primele forme de viaţă erau “simple”, însă descoperirea moleculei de ADN evidenţiază structura foarte complexă a oricărei forme de viaţă. Bill Gates spune că “ADN-ul poate fi comparat cu un program de computer, dar mult mai avansat decât orice software creat până acum.” Dacă la baza celui mai sofisticat program informatic se află un agent inteligent, respectiv omul, este evident și faptul că această moleculă poate avea un proiectant.
Gene Meyer, om de ştiinţă care a lucrat la harta genomului uman este încântat de arhitectura vieţii, de complexitatea sistemului molecular, şi afirmă: “ Este ca şi cum a fost proiectat… există o inteligenţă imensă acolo.” În opinia biofizicianului Dean Kenyon, studiul biologiei moleculare şi al originii vieţii amplifică improbabilitatea unei explicaţii strict naturaliste a vieţii. El recunoaşte o cauză inteligentă pentru mesajul înscris în ADN, această cauză neputând fi identificată de ştiinţă, revenind filosofiei şi religiei această sarcină. Filosoful Anthony Flew, convertit la teism după 50 de ani de ateism, declară că investigarea ADN-ului de către biologi a relevat faptul că o inteligenţă trebuie să fi fost implicată.
Existenţa unui agent inteligent este desconsiderată de comunitatea ştiinţifică deoarece este împotriva metodologiei de cercetare ştiinţifică naturalistă. Richard Lewontin, biolog şi genetician la Universitatea Harvard, explică astfel: “Disponibilitatea noastră de a accepta enunţuri ştiinţifice care se împotrivesc simţului comun este cheia pentru înţelegerea confruntării reale dintre ştiinţă şi supranatural. Noi luăm partea ştiinţei în ciuda absurdităţii evidente a unora din constructele ei, în ciuda neputinţei sale de a-şi împlini multe dintre promisiunile extravagante cu privire la sănătate şi viaţă, în ciuda toleranţei comunităţii ştiinţifice faţă de explicațiile speculative lipsite de substanţă, deoarece ne-am asumat un angajament aprioric faţă de materialism. Aceasta nu înseamnă că metodele şi instituţiile ştiinţei ne obligă să acceptăm o explicaţie materială pentru lumea fenomenală ci, din contră, suntem forţaţi de adeziunea noastră a priori la cauzele materiale să creăm un aparat de investigare şi un set de concepte care produc explicaţii materiale, oricât de contraintuitive, oricât de mistificatoare ar fi ele pentru neiniţiaţi. În plus materialismul acesta este absolut, deoarece nu putem permite o intervenţie divină.
Așadar impasul oamenilor de știință de a descifra enigma vieții este determinat de limitarea la cauze strict naturale. Oare această situaţie nu ar putea fi depăşită prin recunoaşterea existenţei unui Proiectant inteligent?
