Îţi place să te simţi important, nu-i aşa? Şi nu-i un lucru rău. E atât de plăcut sentimentul că eşti valoros într-un grup! Numai gândul că, dacă n-ai fi fost tu, nici ceilalţi n-ar fi avut succes, că fără ideea ta aparent nesemnificativă nu s-ar fi ajuns la concluzia aceea minunată, care poate revoluţiona lumea, îţi dă aripi, aripi să cauţi să te dezvolţi şi mai mult pe tine, aripi să creşti aportul în cadrul grupului tău, aripi să zbori spre succes.
John Dewey spunea că cea mai acută nevoie a naturii umane este dorinţa de a fi important. Dorinţa referitoare la sentimentul de a fi important este una dintre trăsăturile esenţiale care distinge umanitatea de animale. Ce contează însă este felul în care obţinem sentimentul importanţei de sine. Dillinger, bandit, spărgător de bănci şi ucigaş, în timp ce era căutat de FBI, a dat buzna într-o fermă şi s-a prezentat. N-a avut intenţia de a mai face rău nimănui, avea însă nevoia de a-şi satisface sentimentul importanţei de sine. Era, până la urmă, duşmanul public numărul unu şi era, probabil, singurul căutat de aşa mulţime de oameni.
„Unii specialişti cu autoritate declară că oamenii pot realmente înnebuni pentru a găsi, pe tărâmul de vis al nebuniei, sentimentul importanţei care le-a fost negat în lumea dură a realităţii. Există mai mulţi suferinzi de boli mentale în Statele Unite decât de toate celelalte afecţiuni adunate.” De ce îşi pierd minţile aceste persoane? Nimeni nu poate răspunde la o astfel de întrebare, ştim însă că multe dintre persoanele care îşi pierd minţile găsesc în nebunie un sentiment al importanţei pe care nu au reuşit să îl găsească în altă parte.
Dacă unii oameni sunt atât de înfometaţi după un sentiment al importanţei încât recurg la nebunie pentru a şi-l satisface, imaginează-ţi ce miracole am putea înfăptui tu şi cu mine dacă le oferi oamenilor o apreciere sinceră.
În binecunoscuta sa carte Secretele succesului. Cum să vă faceţi prieteni şi să deveniţi influent, Dale Carnegie prezintă cele mai importante chei care deschid inimile oamenilor, oferindu-ţi permisiunea de a scoate ce e mai bun din ei. Pentru că singura modalitate de a determina pe cineva să facă ceva este să îi oferi ceea ce îşi doreşte, numai ascultând cu atenţie punctul lui de vedere, cunoscându-i interesele şi sfera lui de influenţă vei găsi o punte de legătură prin care să-ţi argumentezi punctul de vedere. Cheia este să pleci întotdeauna de la ceea ce este el, urmărind interesele lui şi veţi reuşi astfel să atingeţi interesele comune.
„Prin urmare, orice faptă bună pe care o pot face şi orice bunătate pe care o pot manifesta faţă de altă fiinţă umană trebuie să o fac acum. Nu trebuie să amân sau să neglijez acest lucru, pentru că nu voi mai trece din nou pe acest drum.”
Carte a fost publicată în limba română în 2013 de Curtea Veche Publishing, Bucureşti.
Sursa foto
Recenzie scrisă de: Sorina Ilie
