Richard Brautigan a fost un poet american care s-a bucurat de popularitate în anii 1960-’70. A scris, de asemenea, romane și nuvele. Textele lui sunt ironice adeseori, o critică socială. Recent (2018), Editura Paralela 45 a publicat o antologie poetică intitulată Ilustrată din Chinatown, cu selecții din opera lirică a lui Brautigan, traducerea fiind semnată de Andrei Mocuța. Puteți citi mai jos câteva dintre poemele lui.

 

Claudia / 1923-1970

Partea 10

 

Mama ei trăiește

            are 65 ani.

 

Bunica ei trăiește

            are 86 ani.

 

„Cei din familia mea

trăiesc mulți ani!”

            Îi plăcea Claudiei să spună,

            râzând.

 

Ce mai surpriză

a avut.

 

Sticla

Partea 3

 

Un copil stă nemișcat.

Ține o sticlă în mâini.

În sticlă e un vapor.

Se uită la el

fără să clipească.

Se-ntreabă cum poate un vas

atât de micuț să plutească

dacă e ținut captiv într-o sticlă.

De-abia peste cincizeci de ani

vei afla, Căpitane Martin,

că marea (oricât pare de întinsă)

e doar o altă sticlă.

 

Cimitirul insectelor

 

Când eram copil

aveam un cimitir

unde îngropam

insecte și păsări moarte

sub o tufă de trandafiri.

Îngropam insectele

în staniol și cutii de chibrituri.

Îngropam păsările

în bucăți de pânză roșie.

Era foarte trist

și plângeam

în timp ce le umpleam cu lingura

gropile cu pământ.

Baudelaire venea

și lua parte

la înmormântări,

chiar spunea mici rugăciuni

de mărimea

păsărilor moarte.

 

                        San Francisco,

                        Februarie 1958

 

(Poeme din Richard Brautigan, Ilustrată din Chinatown, Editura Paralela 45, 2018, pp. 94, 103, 31)

Imagine: Edward Moran – Patrula de salvare