Bani isteți, copii isteți. Arta conducerii banilor

„Banii ne doare.” Cam oricine rezonează cu aceste 3 cuvinte. Rolul banilor în viața noastră este important, poate chiar covârșitor. În cazul unora, banii echivalează cu „viața noastră”. Din păcate, în ciuda importanței banilor, mulți oameni nu au o instruire de bază privind câștigarea și folosirea lor.

Întâmplător și fără să am prea mari așteptări, am început să citesc Bani isteți, copii isteți. Cum să crești o generație câștigătoare financiar. Autorii, tată și fiică, Dave Ramsey și Rachel Cruze, îmi erau complet necunoscuți.

După cum am subliniat în textul „Goana după meteorul succesului”, nu sunt un mare fan al „literaturii” de dezvoltare personală. Însă cartea lui Ramsey și Cruze mi s-a părut, prin comparație cu altele, realistă. Rețetele ei sunt posibile, practice, la îndemână și, cred eu, eficiente (măcar în parte). Autorii nu ne promit că ne învață cum să devenim milionari, ci să ne ajute să evadăm din „ciclul datoriilor” și să ne administrăm bine resursele. Motiv pentru care și recomand cartea.

Poate că volumul de 280 de pagini (apărut la Editura Publica, 2015) ar fi trebuit redus la jumătate. Ideile de bază ar fi putut fi evidențiate cu mai puține „ilustrații” și „povești de viață”. Trecând însă peste neajunsul acesta, cred totuși că volumul este un ghid util.

Deși subtitlul sugerează că avem de-a face cu o carte destinată părinților care vor să-și alfabetizeze financiar copiii, cred că aceasta poate fi citită și de părinții care nu au ei înșiși o perspectivă bine definită asupra propriilor finanțe, și de adolescenți, și de tineri, și de oricine dorește să-și îmbunătățească „viața financiară”.

Poate că unele aspecte incluse în acest manual de finanțe personale reflectă mai degrabă societatea nord-americană, neavând aceeași relevanță pentru publicul cititor român. În ciuda acestui lucru, multe dintre principiile financiare expuse de autori pot fi adaptate și aplicate din Hong Kong până la Chișinău și, mai departe, până în Patagonia. Sunt reguli de bază, de bun simț, pe care și le poate asuma orice persoană.

„Fie vă veți învăța copiii cum să-și administreze banii, fie veți trăi cu ei pe cap până ajung la 40 de ani”, ne avertizează Ramsey încă din introducere (p. 13). Este o avertizare care are potențialul de a-i băga în sperieți și pe părinți, și pe copii.

Primul „secret” financiar prezentat de autori este (SURPRIZĂ!) munca. Încă de mici, copiii trebuie să descopere valoarea și importanța muncii, să aibă ocazia de a câștiga câțiva lei prin îndeplinirea anumitor sarcini. Lecțiile învățate astfel îi vor pregăti pentru viața de adulți și îi vor feri de lene și de așteptări nerealiste de la viață. (Ca o paranteză, atât tatăl, cât și fiica prezintă întâmplări din viața lor în legătură cu subiectul acesta și sunt convins că acestea le „vor da idei” cititorilor.)

De câte ori nu ne-am confruntat cu urgențe care necesitau „intervenții financiare”? Ei bine, aici intervine salvator un alt principiu: economisirea. Poate un copil să învețe așa ceva? Copiilor le plac mai degrabă recompensele imediate. Ei vor și vor acum. Ramsey and Cruze ne spun însă nu numai că este posibil ca un copil să se deprindă a economisi, dar și că este absolut necesar să facă asta. „Când copiii au între șase și treisprezece ani, pot începe să înțeleagă conceptul de economisire” (p. 72).

Dacă munca și economisirea sunt asociate cu succesul financiar și bunăstarea unei persoane, ce legătură ar putea avea cu acestea faptul de a dona, de a le oferi altora o parte din câștigurile tale? Acesta este un capitol interesant și provocator din carte, scris de două persoane care nu numai că le oferă celor din jur ceva din ceea ce au obținut, dar care — ca membri ai unei biserici — oferă a zecea parte din câștigul lor pentru Dumnezeu. Și, în ciuda acestui lucru, nu se plâng de bani, n-au datorii și sunt „asigurați” din punct de vedere financiar.

Bugetul e o altă temă — autorii scriu despre importanța bugetului lunar, despre liste cu obiective și priorități, despre avantajele faptului de a-ți bugeta veniturile. Pe de altă parte, tot ei o spun scurt și limpede: „Datoriile SUNT un lucru rușinos.” „Nu există verset în Biblie care să spună ceva bun despre datorii” (p. 145). Datoriile (creditele) sunt o formă de robie, remarcă autorii și, personal, cred că nu este nicio exagerare în această afirmație. Dar dacă au dreptate și în baza căror argumente, rămâne să descoperiți citind cartea.

Subiect sensibil, dar care are o strânsă legătură cu banii, este conflictul dintre mulțumire și nemulțumire, iar aspectul acesta nu rămâne neexplorat, dată fiind preocuparea noastră în exces pentru „oferte”, „reduceri”, „experiențe inedite” etc.

Cartea Bani isteți, copii isteți este (sau poate fi) un instrument util în mâna generației-shopping.

Administrarea eficientă a veniturilor trebuie să fie ținta oricui, însă banul nu trebuie să devină o obsesie sau un mic zeu personal, pe altarul căruia să ardem propriile vieți. „Rețetele” prezentate de Ramsey și fiica lui nu sunt lucruri la care să nu ne fi putut gândi și singuri, dar poate că, citite, recitite, discutate în familie, acestea ar putea să devină rețetele noastre, ajutându-ne să avem o viață mai bună.

Închei amintindu-vă de faimoasele versuri ale trupei Holograf: „Banii nu tac / Banii se fac / Totul e în mâna lor / Banii vorbesc.” Bine ar fi să vorbească după cum le spunem noi, nu invers. Să fie ei în mâna noastră, nu noi în mâna lor.

autentifică-te pentru a adăuga comentarii