Pentru cititorii pasionați nu se pune problema de a citi pentru alte beneficii decât simpla plăcere a lecturii, a cufundării în paginile cărții și a călătoriei pe care o fac cu ajutorul minții, descoperind, învățând și experimentând prin intermediul unor avataruri. Există însă și o altă categorie de beneficii pe care cititul le-ar putea aduce în viața cititorilor. Despre acestea din urmă va fi vorba în continuare, fără a insista pe modul în care au fost realizate studiile.

Fapt este că sunt și oameni care consideră că cititul nu oferă avantaje. „Cărțile sunt prea scumpe”, spun unii. „Cititul nu te ajută să te descurci mai bine în viață”, afirmă alții. „Cititul e pur și simplu plictisitor și o pierdere de timp”, adaugă anumite voci. „Cărțile sunt prea lungi”, concluzionează altele. Argumentele contra cititului sunt numeroase, însă e foarte probabil ca ele să ascundă, măcar în anumite cazuri, o simplă lipsă de interes pentru citit, asociată unor moduri mai facile și distractive de petrecere a timpului. O vină pentru această stare de fapt aparține și mass mediei, care promovează un anumit gen de celebrități – mă refer la genul care nu par să se „omoare cu cititul”, dar se „scaldă în bani”.

Nu insist pe studiile care demonstrează că numărul românilor care citesc este mic, prin raportare la populația țării. Nici pe acele articole din presă care ne spun că un număr mare de absolvenți de facultate, după ce și-au luat licența și „au intrat în viață”, citesc din ce în ce mai puțin sau chiar deloc. Și nici asupra faptului că în anumite județe aproape că nu există librării – despre asta ați citit cu siguranță. Sau pe faptul că sunt orașe unde clădirile ce au adăpostit bibliotecile orășenești au fost fie demolate, fie convertite în spații dedicate altor forme de cultură – în cafenele, de pildă.

Trecerea în revistă a unor studii despre beneficiile pe care cititul le poate aduce ne arată că și aceia care nu se numără printre pasionații de lectură ar avea suficiente motive să pună, din când în când, mâna pe carte.

Dincolo de numeroasele aluzii și poante despre „studiile realizate de echipe de cercetători britanici”, merită să acordăm atenție anumitor studii realizate în colțuri diferite ale lumii, deoarece acestea ne conduc spre o serie de concluzii comune, arătând că lectura ne poate aduce o suită de beneficii pe care ne-ar prinde bine să le avem.

Un exemplu relativ recent este un studiu făcut la Universitatea din Toronto, în urma căruia a reieșit că cititul de ficțiune îi ajută pe cititori să aibă o perspectivă mai largă asupra vieții, dar și să fie mai creativi, chiar și prin comparație cu cititorii de nonficțiune. Altfel spus, informația în sine, rece, deși importantă, nu ne ajută la fel de bine ca o poveste să intrăm în pielea personajului. Una este să citim o statistică despre copiii care suferă din cauza părinților alcoolici, și cu totul altceva să ne transpunem, cu ajutorul minții, în timp ce citim romanul, în pielea unui astfel de copil și să empatizăm cu el. Aceste concluzii sunt confirmate și de alte studii, cum este cel al unor cercetători de la Universitatea din Washington, care au monitorizat creierul mai multor subiecți în timp ce aceștia citeau ficțiune și au constatat că creierele cititorilor reacționau ca și cum aceștia ar fi trăit pe propria piele întâmplările din carte. Cititul de cărți ne oferă vieți alternative.

La Universitatea Yale s-a făcut un studiu la care au participat nu mai puțin de 3.635 de persoane. Cercetarea a arătat că persoanele care citesc trăiesc un pic mai mult decât cele care nu citesc. Sigur, n-aș vrea să ne pripim cu concluzii de genul „cititul adaugă ani vieții tale”, altminteri, am ajunge să credem că, dacă vom citi fără oprire, ne vom înveșnici. Totuși, e limpede că cititul ne induce o stare de bine, cu consecințe pozitive asupra sănătății și a longevității noastre.

Dacă vă numărați printre cei afectați de stres, ar fi util să aflați că un alt studiu, realizat la Universitatea din Sussex, a demonstrat că lectura poate contribui semnificativ la reducerea stresului. Poate că tocmai de aceea unii preferă să meargă la muncă folosind mijloacele de transport în comun, în loc să șofeze și să-și sporească astfel nivelul de stres. Călătoria cu autobuzul ori metroul le permite să petreacă o oră sau două citind și, astfel, să se prezinte la locul de muncă cu o mai bună dispoziție. Cititul este deci și un instrument de relaxare.

La Universitatea Emory (e în Atlanta, SUA, în caz că vă întrebați) s-a ajuns la concluzia că lectura ajută creierul să funcționeze mai bine. De exemplu, ne ajută să facem mai rapid anumite conexiuni și, evident, să luăm decizii mai rapid.

Nu mai menționez unde au fost realizate diversele studii, deoarece ar plictisi, ci mă limitez la a enumera alte câteva beneficii asociate cititului de cărți:

(1) se pare că persoanele care citesc regulat pot dormi mai bine;

(2) cititorii de ficțiune învață să relaționeze mai bine cu cei din jurul lor, deoarece cartea este un fel de laborator în care experimentează comunicarea și relaționarea;

(3) cititul contribuie la îmbunătățirea memoriei;

(4) cititul contribuie la dezvoltarea gândirii critice, ceea ce, trebuie să admitem, în acest timp al dezinformării prin fake news și nu numai, este un instrument de care avem mare nevoie;

(5) cititul ajută la creșterea capacității de a ne concentra;

(6) cititul este o bună alternativă de petrecere a timpului liber, iar o parcurgere a celor mai recente cercetări despre modurile nocive în care tinerii folosesc acest timp liber ne ajută să înțelegem de ce beneficiul acesta nu e deloc de neglijat;

(7) cărțile ne ajută să știm mai multe despre lumea în care trăim, respectiv să nu fim prizonierii ignoranței și să descoperim noi oportunități.

În mod garantat, dacă veți studia subiectul în detaliu, veți descoperi o mulțime de alte beneficii pe care le puteți obține citind cărți. Rămânând la concluzia personală că nu acest gen de beneficii sunt cele mai importante pe care le pot aduce cărțile în viața noastră, sper totuși să vă fi trezit curiozitatea pentru subiect și dorința de a deschide o carte. Știți cum e… Unii descoperă vegetarianismul abia când se îmbolnăvesc, dar cel mai bine ar fi să beneficiem de avantajele lui nu pentru a evita boala, ci din motive mai însemnate.