Este de notorietate faptul că, de peste un deceniu, Țările Nordice apar constant în fruntea topurilor cu cei mai fericiți oameni din lume. Tot ele apar și în fruntea topurilor care ierarhizează țările cu cel mai înalt nivel de trai. Nu știu care sunt toate motivele care au dus la ascensiunea lor fulminantă. Știu însă că o bună parte dintre ele sunt legate de accentul pe care l-au pus pe educație.

Nu este întâmplător că unele dintre cele mai spectaculoase biblioteci ale Europei moderne se găsesc în Danemarca, Finlanda, Norvegia, Suedia și Islanda. Am realizat un top al lor și vi-l prezint mai jos. Am ales 9 biblioteci pe care le-am așezat în ordine alfabetică. Fiecare dintre ele ar putea fi prima. La final am adăugat o a zecea bibliotecă, din motive pe care le veți afla citind articolul.

Așadar…

 

DANEMARCA

Dokk1

Aflată în Aarhaus, al doilea oraș al Danemarcei (în funcție de numărul de locuitori), Dokk1 este o bibliotecă proiectată de Schmidt Hammer Lassen Architects și dată în folosință în anul 2015. Cu o suprafață de 60.000 mp, Dokk1 este cea mai mare bibliotecă publică din Peninsula Scandinavă și una dintre cele mai celebre clădiri din nordul Europei.

În 2016, Dokk1 a primit premiul „Cea mai importantă bibliotecă publică din lume” și a fost declarată, de editorii New York Times, principala atracție din Aarhaus. Având forma unui heptagon așezat deasupra unei prisme de sticlă, Dokk1 este o construcție neofuturistă multifuncțională. Spațiile ocupate de biblioteca publică se află în interiorul prismei și au, prin urmare, pereți vitrați prin care se pot vedea, de jur-împrejur, portul, golful, pădurea și orașul.

 

 

Det Kongelige Bibliotek

Biblioteca Regală a Danemarcei, aflată în Copenhaga, a fost fondată în 1648 de regele Frederik al III-lea și deschisă public în 1793. Clădirea a fost renovată și extinsă în 1999 și, în forma actuală, este alintată „Diamantul Negru”. Proiectul a fost realizat de același birou care a proiectat și Dokk1, Schmidt Hammer Lassen Architects.

Extensia modernă are 8 niveluri și o fațadă vitrată, în unghiuri dinamice. Det Kongelige Bibliotek adăpostește primele cărți daneze, publicate în 1482 de Johann Snell, toate cărțile apărute în Danemarca începând cu secolul al XVII-lea, un număr important de titluri străine, precum și celebrele manuscrise ale filosofului Søren Kierkegaard. Colecția, cu adevărat impresionantă, numără peste 35 de milioane de piese, dintre care aproape 7 milioane sunt cărți și publicații.

 

 

FINLANDA

Helsingin Keskustakirjasto

Biblioteca Centrală din Helsinki este un proiect nou, ambițios, realizat de ALA Architects; construcția a demarat în 2016, iar deschiderea este programată în decembrie 2018. Parterul va fi un spațiu multifuncțional, iar etajul va fi dedicat integral bibliotecii. Așa cum se arată în prezentarea proiectului, principalul deziderat al biroului de arhitectură a fost acela de a crea un spațiu al liniștii, al calmului și al concentrării. Liniile fluide, organice, precum și jocul dintre suprafețele vitrate și cele din lemn natural sunt menite să contureze silueta unei clădiri care se integrează în peisajul înconjurător într-un mod discret. Clădirea este pregătită să primească 2,5 milioane de vizitatori anual.

 

 

NORVEGIA

Nye Deichmanske Bibliotek

O clădire de dimensiuni impresionante și cu o arhitectură postmodernă, Noua Bibliotecă Publică din Oslo nu este încă finalizată, deschiderea ei fiind programată în 2019. Proiectul este realizat în parteneriat de două birouri de arhitectură norvegiene, Atelier Oslo și Lund Hagem Arkitekter. Biblioteca va adăposti și proiectul Librăria Viitorului, realizat de artista de origine scoțiană Katie Paterson: 100 de manuscrise vor fi realizate timp de 100 de ani. Cărțile sunt confecționate folosind copaci special plantați în acest scop într-o pădure de lângă Oslo. Niciuna dintre cărți nu va fi publicată înainte de finalizarea proiectului; primul manuscris a fost realizat în 2014 și este semnat de Margaret Atwood. Cărțile vor fi păstrate într-o cameră specială a Nye Deichmanske Bibliotek și vor fi scoase spre publicare abia în 2114, an în care va fi realizat ultimul manuscris.

 

 

Stormen Biblioteket

Proiectată de biroul de arhitectură DHDH și finalizată în 2014, Biblioteca Stormen, din Bodø, are o suprafață de 6.300 mp și este una dintre cele două clădiri care alcătuiesc Cartierul Cultural Stormen (alături de Sala de concerte, în suprafață de 11.200 mp). Cu o fațadă din ciment decorativ, aparent, și cu linii sobre, austere, biblioteca reprezintă o frumoasă legătură între apă, port și mediul urban al comunității pe care o deservește. În opoziție, interiorul este unul cald, luminos, cu suprafețe vitrate mari și cu numeroase zone în care lemnul natural este folosit ca principal material de construcție.

 

 

Vennesla Kulturhus

Biblioteca publică și Centrul Cultural din Vennesla, o mică localitate din sudul Norvegiei, este o clădire care nu lipsește din aproape nicio listă a celor mai frumoase construcții din Norvegia. Mai mult, nu de puține ori este inclusă în lista celor mai frumoase biblioteci din lume. Proiectul este semnat de biroul norvegian Helen & Hard, iar construcția a fost finalizată în 2011. Structura clădirii este alcătuită din 27 de „coaste” din lemn lamelar. Fără să fie doar o casă a cărților, este – mai mult – un spațiu al comunității și poate adăposti o serie întreagă de evenimente culturale, inclusiv proiecții de film (cu o capacitate de 300 de spectatori). Atât la interior, cât și la exterior, biblioteca are un aspect organic, cald, primitor. Însumând peste 650 de metri de rafturi, Vannesla Kulturhaus este considerată, în prezent, un simbol al localității, la fel cum Turnul Eiffel este un simbol al Parisului.

 

 

SUEDIA

Malmö Stadsbibliotek

Biblioteca de Stat din Malmö a fost inaugurată în 1905 și a fost mutată în locația curentă în 1946. Este alcătuită din trei clădiri: Castelul (cel mai vechi corp, construit în stil renascentist și renovat în 1999), Calendarul Luminii (proiectat de Henning Larsen și deschis public în 1997; o clădire impresionantă, un imens paralelipiped din sticlă) și Cilindrul (ridicat pentru a crea o legătură între celelalte două corpuri, acesta găzduiește intrarea, recepția și cafeneaua). Cu o suprafață totală de 15.300 mp și o colecție de aproximativ 500.000 de volume, Biblioteca din Malmö primește anual aproximativ 1,5 milioane de vizite și împrumută aproape un milion de cărți. Sunt cifre impresionante pentru un oraș care are doar 300.000 de locuitori.

 

 

Stockholms Stadsbibliotek

Construită între 1924 și 1928, după planurile arhitectului Gunnar Asplund, Biblioteca de Stat din Stockholm este considerată unul dintre principalele puncte de atracție ale capitalei suedeze. Holul central, rotund, are un tavan alb, proiectat astfel încât să semene cu niște nori și găzduiește cărți scrise în toate limbile nordice. De inspirație clasică, biblioteca păstrează o siluetă severă, însă fațadele nu prezintă niciun element structural sau decorativ inspirat din Antichitate.

Construcția este, mai degrabă, un reprezentant al modernismului european timpuriu.

Colecția de carte cuprinde peste două milioane de volume scrise în peste 100 de limbi. Începând din 2006 au existat mai multe discuții vizavi de extinderea bibliotecii și chiar a fost lansat un concurs public, câștigat de Heike Hanada, cu proiectul Delphinium. Cu toate acestea, în 2009, planul a fost amânat până la o dată necomunicată încă.

 

 

Uppsala Universitetsbibliotek

Biblioteca Universității din Uppsala funcționează în 11 clădiri diferite, dintre care una este vechea clădire principală a bibliotecii, Carolina Rediviva. Proiectată inițial de Carl Fredrik Sundvall și construită între 1820 și 1841, construcția a fost ulterior extinsă prin mici intervenții ale arhitecților Axel Johan Anderberg și Peter Celsing. În prezent este cea mai veche și cea mai mare clădire cu funcția de bibliotecă universitară din Suedia. Colecția de carte este impresionantă atât prin dimensiune, cât și prin diversitate și calitate și cuprinde inclusiv celebrele Codex Argenteus (o Biblie de secol VI, în limba gotă) și Cancionero del Duque de Calabria (o culegere de cântece spaniole, tipărită în secolul al XVI-lea la Veneția și care a supraviețuit prin acest unic exemplar).

 

 

Bonus

ISLANDA

Bókasafn Norræna hússins

Biblioteca publică a Casei Nordice din Reykjavík a fost deschisă în 1969. Probabil că nu și-ar fi găsit locul în acest top (este mai degrabă mică). Sunt însă două aspecte pentru care am ales să o adaug. Mai întâi, clădirea în care funcționează a fost proiectată de celebrul arhitect modernist Alvar Aalto și este considerată un icon al esteticii moderne. Apoi, colecția de carte este constituită în ideea cooperării Țărilor Nordice, a conservării și consolidării legăturii dintre culturile lor: toate cărțile sunt scrise în limbi nordice, exceptând islandeza (un titlu islandez poate intra în colecție doar dacă este tradus într-una dintre celelalte limbi nordice).