Creștinismul, îmbrățișat de mulți, dar necunoscut, respins sau chiar disprețuit de alții, și ei tot mulți, a determinat cursul istoriei lumii, iar în această privință nu există dubii. În același timp, creștinismul a avut o viață interioară zbuciumată, cu momente de glorie și adâncimi sângeroase. Iar una dintre orele sale astrale a fost ziua de 31 octombrie 1517. Celebrăm astăzi 500 de ani de atunci…
… și îi celebrăm aici, la Biblioteca Respiro, cum altfel decât printr-o carte.
Martin Luther, un obscur profesor de teologie din teritoriul Germaniei de azi, a afișat în data de 31 octombrie 1517 o listă cu mai multe idei expuse într-o succesiune logică – rămasă în istorie sub numele de Cele 95 de Teze –, prin care a provocat gândirea teologică a timpului său, a pus sub semnul întrebării unele practici „religioase”, a indicat spre corupția Bisericii Catolice și spre nevoia stringentă de reformare a acesteia și, în cele din urmă, a căutat eliberarea fiecărui suflet de creștin de sub cea mai grea povară – povara păcatului.
Moștenirea lui Luther (The Legacy of Luther), editată de R.C. Sproul și Stephen J. Nichols, este o carte publicată de Editura Scriptum în ajunul acestui eveniment de, să-i spunem, aniversare, de reamintire a rolului jucat de Reforma protestantă nu doar în istoria creștinătății, ci în istoria întregii lumi. Nimeni nu poate pune la îndoială că focul aprins de călugărul Martin Luther (Luder, de fapt) a cuprins centrul lumii de atunci, Europa, cu efecte incomensurabile cărora le suntem tributari și astăzi.
Volumul conține 16 capitole scrise de autori diferiți – profesori de istorie bisericească, editori, profesori de teologie, apologeți, pastori, autori de cărți de teologie și spiritualitate creștină etc. –, acestea fiind grupate în trei secțiuni majore: viața, gândirea și moștenirea lui Luther. Este de apreciat faptul că volumul include pe lângă capitolele amintite un scurt tabel cronologic cu momentele cele mai importante din viața renumitului reformator, un apendice cu Cele 95 de Teze (despre care se vorbește adeseori fără a fi cunoscut conținutul lor), un index de subiecte (util celor care folosesc volumul și pentru cercetare), plus câteva portrete ale lui Luther, semn că viața și reformele sale și-au lăsat amprenta și asupra culturii și artei.
Prima secțiune este predominant istorică, deși este greu să se separe viața lui Luther de ideile sale teologice. Cititorii îl descoperă aici pe omul Martin Luther, un bărbat chinuit inițial de gândul că nu este suficient de bun înaintea lui Dumnezeu, înzestrat cu rațiune, bun orator, coleric ca temperament și colorat sau chiar violent în exprimarea orală și scrisă. Autorii secțiunii evidențiază într-o manieră didactică momentele-cheie ale vieții lui Luther: convertirea, călătoria la Roma, expunerea Celor 95 de Teze, principalele dezbateri (sau procese) teologice la care a luat parte, excomunicarea lui de către Biserica Catolică, traducerea Bibliei în limba germană, cărțile scrise ș.a.m.d.
O bună parte dintre autori citează frecvent din scrierile lui Luther, dar și din diverși autori care au scris despre reformele inițiate de Luther și despre impactul acestora. Poate că, în cazul unora dintre capitole, se face exces de citate. Totuși, până la urmă, chiar excesul acesta le poate sugera cititorilor să caute să-și formeze ei înșiși o părere despre Luther citind textele originale, respectiv cărțile scrise de el.
Secțiunea a doua a cărții le prezintă cititorilor câteva dintre principalele idei care au conturat gândirea și concepțiile teologice ale reformatorului, respectiv principiile „Numai Scriptura”, „Numai prin credință”, „Numai harul”, „Numai Hristos” și „Numai slava lui Dumnezeu”.
În fine, ultima secțiune, continuând de fapt ce s-a început în primele două secțiuni ale cărții, lărgește perspectiva cititorilor cu privire la moștenirea lui Luther, oferind informații interesante despre modul în care reformatorul a înțeles să studieze Biblia, despre relațiile acestuia cu alți reformatori ai timpului său, despre influența teologiei sale în perioada care a urmat morții lui și despre importanța pe care au avut-o imnul religios și predicarea în activitatea sa.
După cum spuneam, la sfârșitul cărții există și o traducere a Celor 95 de Teze. Citirea acestora vă va răsplăti cu o înțelegere corectă și echilibrată asupra gestului lui Luther (gest care, de-a lungul timpului, a fost supraapreciat, intențiile originale ale călugărului german fiind răstălmăcite adeseori și transformate în cu totul altceva) de a provoca lumea în care a trăit cu o propunere de dezbatere care avea să se transforme treptat într-o fractură de dimensiuni istorice a Bisericii Catolice.
Moștenirea lui Luther este o carte cu adresabilitate largă. O resursă bună pentru studenții la teologie și istorie, este deopotrivă o carte care poate fi citită cu ușurință, ca o biografie, de către oricine. Câștigul cititorului va fi o mai bună înțelegere a contextului Reformei protestante, o perspectivă mai rezonabilă asupra lui Martin Luther ca om și ca simbol al protestantismului, o îmbogățire a cunoștințelor de cultură generală și, de ce nu, chiar o curiozitate sporită asupra Bibliei și mântuirii, deoarece, până la urmă, cu asta au început Luther și toți marii reformatori – cu dorința de a cultiva o legătură sinceră, transformatoare și reală cu Dumnezeu.
