Confesiunea Înțeleptului este una dintre acele cărți rare pe care o poți deschide oriunde și să începi să citești. Citind, simți că orizontul ți se lărgește în fața ochilor, apoi că un orizont nou, nebănuit, se deschide în tine. Îți pare că atârni de un fir, de nori și, dintr-o poziție orizontală, poți cuprinde cu privirea nu doar pământul de sub tine, ci și numeroasele lui mistere.

Acesta este simțământul pe care ți-l creează lectura Eclesiastului, poate cea mai frumoasă scriere de înțelepciune a omenirii. Iar simțământul crește în intensitate, devenind mai viu, mai tangibil, odată cu redescoperirea vechilor cugetări ale Eclesiastului în haina a două traduceri noi în limba română.

Este oferta de nerefuzat o volumului Confesiunea Înțeleptului: două traduceri nou-nouțe ale cărții scrise de împăratul evreu Solomon cu circa 3 milenii în urmă. Mai că te surprinde și te și rușinează că, în vremea aceea, oamenii puteau naște astfel de minunății prin observație și cugetare.

Prima traducere — intitulată „Căutătorul” — are la bază o altă traducere. Păi cum vine asta? Păi uite-așa: E. H. Peterson a tradus mai demult toată Biblia în limba engleză. Traducerea lui, intitulată Mesajul, este o traducere dinamică. Asta înseamnă că traducătorul nu a fost loial cuvintelor, ci ideilor, străduindu-se să înțeleagă cât mai bine ce a vrut să spună autorul în textul original, apoi să redea ideile respective într-un limbaj cât mai actual pentru cititorul de azi. Da, e-adevărat, textul acestei traduceri nu are acel iz de „sfinte oseminte” care face scrierile vechi să fie vechi, iar pe altele mai noi să pară vechi. Însă tocmai aici e frumusețea lui. Citindu-l, e ca și cum ai sta pe terasă, cu Solomon, la un ceai, iar el ți-ar spune deschis, ca-ntre prieteni, ce a înțeles el din viața asta. Undeva, în largul mării, catargul unui vaporaș s-ar stinge încet, încet… (Tăiați!)

Din engleză, Christian Sălcianu, iubitor de teologie și traducător, a adus mesajul lui Solomon în limba română. Și vă provoc să-l citiți în paralel cu alte traduceri (mai de încredere, cum s-ar zice) ale Eclesiastului și să verificați dacă s-a pierdut ceva. Și ce s-a câștigat.

A doua traducere („Goană după vânt”) e mioritică, de această faptă făcându-se „vinovat” Florin Lăiu (teolog, poet, autor a numeroase articole și blogger înfocat). Florin Lăiu a tradus din ebraică și, socotind probabil că doar a traduce dintr-o limbă moartă într-una vie e ca și cum te-ai potcovi cu nouăzeci și nouă de oca de fier la un picior și tot ai putea sări cu ușurință până în ’naltul cerului, domnia sa a hotărât să traducă poezia ebraică a Eclesiastului în poezie românească, fără a pierde vreo literă sau vreun cuvânt. Iată, doar așa, o mostră cu dedicație specială, din partea mea, nu a traducătorului, pentru Mr. Trump: „Ce dulce-i somnul celui ce-a muncit,/ că a mâncat mai mult sau mai smerit;/ pe când bogatul, îmbuibatul,/ se răsucește prin tot patul” (capitolul 5, versetul 12).

La urmă de tot, volumul include și un studiu — „Cartea absurdului și a rostului”, în care sunt trecute în revistă temele principale ale Eclesiastului, câteva dintre interpretările acestei cărți, precum și una-două „chei” de descuiat câteva dintre ușile înțelepciunii lui Solomon. Nu că acestea s-ar deschide cu ușurință, căci sunt două rugini care se pun de-a curmezișul: timpul dintre Solomon și noi, pe de o parte, și lehamitea existențială care ne-a cuprins de la un timp, pe de altă parte.

Înțeleptul prin excelență (de-aceea o fi fiind scris cu „Δ mare în titlu), Solomon ni se confesează. Ne spune unele dintre cele mai intime gânduri ale lui. De pildă: „am adunat fecioare voluptoase care să vină în patul meu”. O astfel de destăinuire, o face omul fie la beție, fie într-un moment de maximă sinceritate (cazul de față). Împăratul, bătrân și obosit, se-ntreabă dacă munca, banii, mâncarea și băutura pot ferici omul. Afirmă deschis că nu înțelege prea multe din viața asta, mai ales faptul că trebuie să și murim, iar printre rânduri ne strecoară ideea că doar dacă îți ancorezi viața în Dumnezeu poți avea vreo nădejde.

Volumul Confesiunea Înțeleptului a apărut la Editura Viață și Sănătate, fiind inclus în colecția „Cărțile lui Doru Gălbenuș”.

Poate că nu vei deveni automat un mare înțelept după degustarea acestei cărți, dar cu siguranță vei rămâne pe gânduri. Iar în aceste zile de conectare online non-stop, e mare lucru să mai poți cădea din când în când pe gânduri.

Cu drag,
Florin Bică,
căzut și el pe gânduri