Învaţă cum să înveţi

Fie că vrem sau nu, cu toţii ne lovim de această „problemă". După o vacanţă în care gândul învăţatului sau găsirea unui mod mai bun de a învăţa au stat departe, aceste idei revin şi încep să ne preocupe.

Toamna este o perioadă a noilor începuturi, a noilor obiective în plan academic şi nu numai. Este posibil ca unii dintre noi să meargă la scoli noi în toamna aceasta şi să se întrebe cum vor putea face faţă noilor cerinţe.

Cu toţii dorim să găsim cea mai eficientă metodă pentru a putea reţine cât mai multe informaţii într-un timp cât mai scurt iar pentru aceasta încercam diverse metode, mai mult sau mai puţin eficiente.

Problema cu aceste metode este că nu sunt la fel de eficiente pentru toată lumea. Cu siguranţă cunoşti o persoană care reţine orice foarte repede într-un anumit fel, iar daca încerci acelaşi lucru s-ar putea să nu dai acelaşi randament ca şi aceasta prin folosirea aceleiaşi metode. Nu e ceva în neregulă cu tine! Doar că ţi se potriveşte mai bine un alt stil de a învăţa şi ai nevoie de puţin timp pentru a-l descoperii.

În funcţie de abilitaţile tale te poţi identifica cu unul dintre urmatoarele stiluri de învaţare:

 Stilul de învăţare vizual:

Punctele tari ale acestui stil sunt: capacitatea de înţelegere a informaţiilor atunci când sunt văzute prin prezentări şi proiecte vizuale. Amintirea cu acurateţe a tot ceea ce s-a scris sau citit.

  Strategii pentru stilul de învăţare vizual:

• Luaţi notiţe.
• Priviţi persoana cu care vorbiţi.
• Alegeţi locuri liniştite pentru învăţare.
• Utilizaţi marcăre pentru a sublinia ideile principale.
• Scrieţi ideile principale pe cartonaşe colorate.

Stilul de învăţare auditiv:

Punctele tari ale acestui stil sunt: amintirea cu acurateţe a instrucţiunilor, sarcinilor verbale, o mai buna înţelegere a informaţiilor atunci când sunt auzite, plăcerea de a asculta şi participa la discuţii de grup.

  Strategii pentru stilul de învăţare auditiv:

• Studiaţi cu un coleg.
• Spuneţi cu voce tare informaţiile de învăţat.
• Stabiliţi obiective pentru temele de casă şi verbalizaţi-le.
• Când faceţi calcule matematice, calculaţi cu voce tare

  Stilul de învăţare tactil-kinestezic:

Punctele tari ale acestui stil îl reprezintă implicarea în totalitate a corpului (mişcări şi atingeri) ducând astfel la amintirea exactă a tot ceea ce s-a făcut cât şi a experienţelor personale, o bună coordonare motorie cât şi o memorie motrică.

  Strategii pentru stilul de învăţare tactil-kinestezic:

• Pentru a memora plimbaţi-vă şi spuneti cu voce tare ceea ce aveţi de învăţat.
• Urmăriţi imaginile, citiţi titlurile, treceţi în revistă fiecare paragraf în parte.
• Identificaţi emoţiile şi sentimentele transmise.
• Realizează sarcini practice.

Cercetătorii din domeniul psihologiei educaţionale, neurobiologiei şi ştiinţei cognitive, au descoperit faptul că creierul uman tanjeşte mereu după noutate, el este stimulat de lucruri neobişnuite, ciudate, neaşteptate, care ies în evidenţă. Astfel, creierul fiind „atras” de lucruri interesante, înmagazinează doar informaţiile cu ușurință elemente noi, stimulante, eliminând şi ignorând lucrurile obişnuite, normale, de rutină sau plictisitoare, pe care le primește.

Cum reuşeşti totuşi să înveţi acele cunoştinţe care nu te atrag deloc? „Trucul” pentru a reţine anumite informaţii – dar şi pentru a te putea concentra, pentru a întelege mai uşor şi mai rapid un material nou, precum şi pentru a-l reţine timp îndelungat – este acesta: sa-ţi convingi creierul că aceste informaţii sunt deosebit de importante, chiar vitale.

Cum realizezi aceasta? Punându-ţi neuronii la treabă ! Adică trebuie să faci anumite lucruri, care să intensifice activitatea creierului tău, lucruri care să-ţi activeze neuronii din ambele emisfere cerebrale – lucruri care să te provoace, să te motiveze, să te antreneze, să te inspire să rezolvi probleme, să tragi concluzii şi să descoperi noi cunoştinţe. Pentru asta ai nevoie de întrebări, exerciţii, provocări şi activităţi care să-ţi stimuleze creierul.

  Iată 3 metode de învăţare pe care ai putea să le încerci:

1. Învaţă pe altcineva !

Experţii din domeniul învăţării rapide au descoperit că cea mai eficientă modalitate de a absorbi şi de a-ţi însuşi noi cunoştinţe este aceasta: în timp ce înveţi, să te gândeşti cum ai putea “preda” noul material altcuiva. Îţi imaginezi că trebuie să explici – cu cuvintele tale – aceste cunoştinţe unei alte persoane, care nu ştie absolut nimic despre acest subiect.

De aceea, e bine că, imediat dupa ce afli noi cunoştinţe, să le împartaşeşti celor din jurul tău. Dacă nu ai cui să explici noile informaţii, atunci trebuie măcar să îţi“predai” ţie însuţi noul material – adică să-ţi explici ţie însuţi ce ai aflat, reformulând textul şi explicându-l cu propriile tale cuvinte.

Este important ca, atunci când le explici altora – şi chiar şi ţie însuţi – noile cunoştinţe, să nu foloseşti exact cuvintele şi formularile din textul iniţial (cel pe care trebuie să-l înveţi), ci să reformulezi textul folosind cuvintele tale. Trebuie neapărat să elimini tonul formal şi limbajul academic, dacă vrei să înveti cu adevarat. În schimb, trebuie să foloseşti un limbaj obişnuit şi un ton conversaţional, exact aşa cum i-ai vorbi unui prieten drag.

2. Vizualizează informaţiile !

Se spune că “o imagine valorează cât o mie de cuvinte”. Cercetătorii din domeniul învăţării rapide ne confirmă faptul că imaginile facilitează mult înţelegerea unui text şi se memorează mult mai rapid decât cuvintele singure (imaginile îmbunătăţesc cu până la 90 % capacitatea de înţelegere şi memorare). De aceea, este bine ca să îţi construieşti cât mai multe scheme şi diagrame structurate, pe baza noilor cunoştinţe pe care trebuie să ţi le însuşeşti – scheme care să fie cât mai sugestive (să exprime relaţiile dintre notiuni) şi să fie adnotate corect (cuvintele-cheie să fie incluse în schemă, la locurile potrivite), eventual completate cu imagini sugestive.

3. 3. Pune-ţi întrebări !

Trebuie să ştii că creierul tău învaţă şi reţine cunostinţe numai atunci când lucrează la ele. Acest lucru a fost descoperit şi folosit încă din Antichitate, de către învăţaţii din Grecia Antică, care utilizau, pentru a-i învaţa pe copii, metoda lui Socrate – metoda prin care profesorul  adresa întrebări, concentrând atenţia elevilor şi determinându-i să găsească răspunsuri.

În cazul învăţării prin întrebări, elevii nu mai sunt pasivi (nu doar ascultă, plictisiţi şi poate pe jumătate adormiţi, ce le povesteşte profesorul), ci sunt implicaţi activ în desfasurarea lecţiei – datorită faptului că trebuie să răspundă la întrebări, elevii si studenţii sunt permanent foarte atenţi la lecţie. În plus, prin întrebările bine alese, aceştia îşi integrează în mod eficient noile cunoştinţe în structura de informaţii deja dobândite.

Metodele prezentate mai sus reprezintă doar câteva moduri pe care le-ai putea încerca în perioada urmatoare când te vei confrunta cu provocarea învaţatului intens. Poate nu toate vor da rezultate, dar în funcţie de personalitatea şi stilul propriu, cu siguranţă te vei identifica cu unul din aceste moduri!

***

“Şcoala cea mai bună este aceea în care înveţi, înainte de toate, CUM să înveţi“.  Nicolae Iorga

Surse:

1. Citate online
2. Derek Rowntree - „Invata cum sa inveti”
3. www.descopera.ro

Sursă foto: http://sharkattackol.com/2016/04/19/ap-studying-how-to-survive-the-last-stretch/    

Un articol scris de:

Amalia Ghioaldă