Îmbunătățirea imaginii de sine

În cadrul personalității, cea mai importantă legătură este cea dintre imaginea de sine și imaginea despre lume și imaginea atribuită lumii.

Personalitatea este definită din perspectiva antropologiei filosofice ca „ansamblul relațiilor sociale asimilate de către om și transformate, convertite într-un bun propriu, fiind diferite de la un individ la altul.” Anumite așteptări pe care oamenii le au se datorează experienţei cu mediul, aceste aşteptări devenind parte integrată a imaginii despre lume, iar modul în care reacţionează într-o anumită situaţie îi ajută pe oameni să înveţe despre ei, construind imaginea de sine.

În relaţiile interpersonale, fiecare om este la rândul său stimul pentru celălalt dar se şi adaptează în permanenţă la celălalt, această adaptare  ţinând  de corectitudinea cu care percepe şi evaluează modul în care apare în ochii celuilalt.

Perceperea relaţionării este la fel de importantă ca interacţiunea în sine, partenerii formându-şi o anumită părere despre relaţia lor.

Legătura dintre imaginea de sine şi imaginea despre lume se poate face doar cu ajutorul relaţionării. Imaginea de sine se construieşte cu ajutorul altor persoane cu care fie un individ se identifică, fie se diferenţiază, iar cei cu ajutorul cărora individul îşi formează imaginea de sine, există datorită imaginii pe care el (individul) o are despre ei, astfel imaginea de lume creează imaginea de sine.

În cadrul comunicării, fiecare partener transmite informaţii proprii, după care îşi va vedea oglindită, prin răspunsul celuilalt, informaţia pe care a transmis-o. În funcţie de anumite elemente (dacă mesajul a fost înţeles şi cum a fost înţeles sau cum a fost individul preocupat de celalalt) ii vor permite emiţătorului să confirme sau să infirme păreri proprii cu privire la sine, iar în acest proces individul nu se mai raportează la ceilalţi, ci la modul în care el îi percepe pe ceilalţi.’’

Învăţarea socială favorizează maturizarea interpersonală.

Comunicarea, intercunoaşterea şi cooperarea ajută la formarea imaginii de sine cât, a imaginii despre ceilalţi dar şi a legăturii dintre acestea şi se modelează prin învăţare socială. Aceasta este o  „formă specială de învăţare umană, discriminativă, care se distinge printr-o notă emoţională, de participare afectivă a subiectului la însuşirea comportamentelor sociale şi care se efectuează fie pe cale observaţională, individul asistând la experienţa altor persoane, fie în procesul interacţiunii nemijlocite a indivizilor în grup, ori în condiţiile exersării individului asistat de alţii”.

Învăţarea socială duce în final la maturizarea interpersonală.

Marcia descrie 4 stări ale identității, ele reprezentând stări ale dezvoltării identității la un moment dat. Prima stare este numită achiziția identității și este caracterizată de luarea conștientă a deciziilor legate de formarea identității ce duc la implicarea personală într-o ocupație sau sistem de credințe. A doua stare este denumită prescriere și reprezintă implicarea personală într-o ocupație sau sistem de credințe, fără luarea conștientă a deciziilor  legate de formarea identității. A treia stare poartă numele de moratoriu prescriere și reprezintă luarea conștienta a deciziilor legate de formarea identității, fară implicarea personală într-o ocupație sau sistem de credințe, deocamdată, iar cea de-a patra stare este  difuzia identității și reprezintă absența implicării personale într-o ocupație sau sistem de credințe, fără luarea conștientă a deciziilor legate de formarea identității.

Potrivit lui Carol Gilligan, sentimentul de sine la femei se dezvoltă mai mult prin crearea de relații, stima de sine depinzând mai mult de legăturile cu ceilalți și nu prin atingerea unei identități distincte, iar la băieți stima de sine pare să fie legată de lupta pentru realizarea individuală. Dovezile preponderente sugerează în medie că fetele adolescente au o stimă de sine mai scazută decât băieții adolescenți, aceasta crescând treptat la vârsta adultă.

Imaginea de sine se dezvoltă pe parcursul vieţii din experienţele pe care le are copilul cu celelalte persoane şi din acţiunile pe care le realizează şi la care participă. Experienţele din timpul copilăriei au un rol esenţial în dezvoltarea imaginii de sine, succesele şi eşecurile din copilărie, precum şi modalităţile de reacţie a copilului la acestea, definesc imaginea pe care o are copilul despre propria persoană. Atitudinile părinţilor, ale profesorilor, colegilor, fraţilor (surorilor), prietenilor, contribuie la crearea imaginii de sine a copilului.

Este foarte important să avem o bună imagine de sine, să ne percepem corect și să ne acceptăm așa cum suntem, să avem o imagine realistă despre noi înșine deoarece imaginea de sine ne influențează foare mult comportamentele, avem nevoie să fim conștienți de defectele și calitățile pe care le avem, de potențialul nostru dar și de limitele personale. Percepția pe care o avem despre noi înșine nu reprezintă întotdeauna adevărul despre noi, o persoană poate crede despre ea că nu este destul de inteligentă deși performanțele școlare/ în muncă spun despre aceasta că într-adevăr este inteligentă.

În continuare voi prezenta câteva modalități prin care îți poți îmbunătății imaginea de sine.

Nu te compara cu alții. Doar pentru că altcineva este bun într-un alt domeniu nu înseamnă că și tu trebuie să fii la fel ca el. În loc să fii atent la succesul pe care îl au cei de lângă tine și să te compari cu ei încearcă să fii atent la tine și la progresul pe care îl faci în dezvoltarea ta. Poate că nu ești la fel de bun ca cel de lângă tine într-un domeniu dar ești mai bun ca el în alt domeniu. Suntem diferiți unii față de alții ceea ce înseamnă că și apitudinile noastre diferă.

Ai încredere în tine și în forțele proprii. Dacă vrei ca cei de lângă tine să te aprecieze trebuie în primul rând să te apreciezi tu însuți. Oricine are calități, gasește-le pe ale tale și începe să le dezvolți. Dacă îți vei ocupa timpul dezvoltându-ți calitățile nu vei mai avea timp să îți analizezi defectele ceea ce te va ajuta să te vezi „într-o lumină mai bună”. Ceea ce crezi tu despre tine se reflectă și către cei din jurul tău, dacă tu vei avea o părere proastă despre tine indirect le vei transmite acest lucru și celor de lângă tine. Expune-ți calitățile și ceilalți vor învăța să te aprecieze mai mult.

Acceptă-ți defectele și apoi găsește o cale să le transformi în calități. Când îți conștientizezi și accepți propriile defecte cei din jurul tău nu le mai pot folosi împotriva ta. Nu ești singura persoană cu defecte, cu toții avem defecte la fel cum avem și calități dar acest lucru nu trebuie să ne împiedice procesul de schimbare, de dezvoltare ca persoană.

Îndrăznește să faci lucruri care ți se par imposibil de realizat. Dacă pornești de la premisa că nu vei reuși să realizezi un anumit lucru iți limitezi posibilitățile de reușită înainte să începi procesul de realizare al respectivului lucru. Îndrăznește să încerci, este posibil să reușești sau să ai un eșec dar partea bună este că și din eșecuri putem învăța foarte multe lucruri si chiar dacă vei avea eșecuri repetate încă ai șanse să realizezi lucrul pe care ți l-ai propus, trebuie doar să perseverezi.

Începe să faci schimbări în viața ta, oricât de mici par este important să le faci. Schimbând lucrurile care nu-ți plac la tine te va ajuta să te simți mai confortabil cu tine însuți și îți va schimba modul în care te percepi atât tu cât și modul în care te percep ceilalți. Lucrurile importante nu se realizează peste noapte așa că acordă-ți timpul necesar pentru a schimba lucrurile care nu-ți plac la tine, exersând aceste mici schimbări, vor deveni obiceiuri iar numărul calităților tale va crește cu fiecare schimbare realizată. La un moment dat, efectul cumulativ al micilor victorii obținute va deveni exponențial iar tu vei realiza că începi să abordezi lucrurile altfel și înaintezi prin viață cu mai multă încredere.

Realizează o listă cu lucrurile pe care le-ai realizat, cu situațiile cu care te-ai confruntat și în final ai ajuns să le gestionezi bine. Adu-ți aminte de obstacolele pe care le-ai depășit, de situațiile din care ai ieșit triumfător deși ți-era teamă că nu o să reușești, de oameni care te-au plăcut pentru ceea ce ești, de complimentele primite și de realizările accumulate. Atunci când te simți descumpănit(ă) sau când ai de înfruntat o situație care te sperie, aruncă o privire pe lista respectivă, te va ajuta să îți aduci aminte că înăuntrul tău există resurse cu care să poți face față provocărilor.

Bibliografie

• Mihai Golu, Bazele Psihologiei Generale, Ed Universitară, București, 2004
• Ion Mânzat, Psihologia sinelui, Un pelerinaj sper centrul ființei, Ed. Eminescu, București, 2000, p.313
• http://www.succesdublu.ro/7-cai-pentru-a-ne-imbunatati-stima-de-sine/
• http://www.sfatulmedicului.ro/Psihologie-si-psihoterapie/imaginea-de-sine-stima-de-sine-si-increderea-in-sine_34

Un articol scris de:

Larisa Nedelea