Comparația socială. Până unde?

Este în natura umană. Aproape toți o facem, conștient sau nu; deși există o mulțime de motive pentru care ar fi indicat să nu o facem. Fiecare dintre noi a fost creat diferit. Nu există nimeni în această lume care să îți fie identic, și probabil că nici nu ți-ai dori acest lucru. Imaginează-ți o lume plină cu oameni la fel. Cum ar fi asta?

Ne putem dezvăța oare de comparația socială ce nu ne este benefică? Este mai ușor de zis decât de făcut. Psihologul Leon Festinger consideră că dorința noastră de a ne compara cu ceilalți este aproape la fel de puternică precum setea sau foamea. În timp ce comparațiile pot fi informative, acestea sunt aproape mereu descurajatoare, pentru că întotdeauna în urma unei comparaţii cineva ajunge în partea de jos, defavorizat, iar celălalt, sus.

 O modalitate utilă de a folosi comparația ar putea fi, să ne comparăm cu noi înșine, cei de astăzi, cu persoana ce am fost în trecut și cu ceea ce ne dorim să devenim în viitor. Acest proces, numit comparație temporală, este mai puțin cunoscut decât teoria comparației sociale a lui Leon Festinger, dar cu mult mai benefică decât aceasta.

Până aici! „Perfecțiunea” văzută în ceilalți poate fi o iluzie

Nu știm în totalitate poveștile de viaţă ale oamenilor, ale persoanelor cu care ne comparăm. Alegem o secvenţă din viaţa lor și ne comparăm cu aceea făcând abstracţie de întreg firul vieţii.  Adesea, nu alegem partea în care aceștia au trecut prin greutăţi, ci acea secvenţă în care presupunem noi, că totul le merge bine. Perfecţiunea nu-i chiar perfecţiune, pentru că ea nu există.

Comparațiile pot fi dăunătoare

Comparaţiile pot conduce la gelozie, invidie, frustrare, subapreciere sau chiar supraapreciere. Cu ce ne ajută acestea? Când noi ar trebui de fapt să ne ajutăm reciproc, sa ne sprijinim, să ne bucurăm unul de succesul altuia și să privim la ceilalţi de sus în jos, numai în momentele în care le întindem o mână de ajutor?

Comparația temporală. La ce ajută? …să ne structurăm obiectivele

Gândindu-ne unde ne-am dori să ajungem în viitor și comparând cu prezentul, ne putem realiza un plan cu pași și lucruri necesare de care avem nevoie pentru a ne atinge obiectivele.

Fie că ești un adult ce visează să își schimbe cariera sau un elev ce își dorește să fie admis la facultate, având o idee clară a ceea ce este necesar să faci, a ceea ce ai făcut și ce ar trebui să schimbi acolo unde este cazul, te poate ajuta să iei unele măsuri realiste în vederea împlinirii scopului propus.

…la identificarea problemelor

Dacă până săptămâna trecută am alergat câte 5 km pe zi, iar de ceva timp distanța pe care o alerg începe să scadă, s-ar putea să fi intervenit unele schimbări ce au dus la acest rezultat. Poate nu am dormit suficient, am avut prea multe sarcini de îndeplinit la locul de muncă, sau m-am îmbolnăvit. Acesta este un proces de analiză, proces ce ajută la identificarea problemelor care altfel ar trece neobservate și este util pentru remedierea obstacolelor ce împiedică atingerea obiectivelor noastre, în orice fel de ţinte ne-am seta.

„Este nobil a fi considerat superior unei alte persoane? Nu. Adevărata nobleţe constă în a fi superior celui care ai fost înainte.”

Un articol scris de: Mădălina Caravețeanu

Bibliografie: http://inspiration.allwomenstalk.com/important-reasons-to-stop-comparing-yourself-to-others https://www.psychologytoday.com/blog/bouncing-back/201508/3-reasons-stop-comparing-yourself-others http://sergiutelbisz.ro/comparatia-si-competitia/