Un citat al autorului britanic L. P. Hartley spune trecutul este o țară străină; ei fac lucrurile altfel acolo. Și cu toate acestea, nu putem să ne separăm de acest trecut pentru că ne indică locul de unde venim, evenimentele pe care le-am trăit, succesele și eșecurile noastre. O altă denumire a acestui trecut este istorie, deși folosind acest termen intrăm pe un teren ce operează după legi științifice și care răspunde în fața altor instanțe decât simplul trecut de multe ori încărcat de nostalgie sau iluzii.
Pentru istoria României, perioada interbelică reprezintă o epocă destul de controversată și asupra căreia părerile multora sunt împărțite. Pentru că atunci când vine vorba de istorie, aceasta nu este făcută și dezbătută doar de către specialiștii în domeniu, ci de către orice om dotat cu o opinie (personală ) (dacă zgârie pe urechi, taie). Așa că, orice lectură sau informare în mediul digital poate să formeze o anumită viziune asupra trecutului apropiat. Aceasta nu înseamnă neapărat că este și o viziune bazată pe documentație serioasă și analiză a contextului apropiat al perioadei.
Din acea epocă apar multe figuri care au influențat acei ani tulburi, și probabil că una dintre cele mai celebre este aceea a lui Corneliu Zelea Codreanu, fondator al Gărzii de Fier și a Legiunii Arhanghelului Mihail. Numele acesta încă are o rezonanță în anumite pături ale societății, deși a face propagandă în numele organizației sale este interzis prin lege în România.
Totuși, cine a fost Corneliu Zelea Codreanu? Aceasta este întrebarea la care încearcă să răspundă Tatiana Niculescu în cartea Mistica rugăciunii și a revolverului. Viața lui Corneliu Zelea Codreanu apărută recent la editura Humanitas. Voi încerca o scurtă prezentare a cărții fără a face vreo judecată referitoare la personajul ei principal.
Într-o carte relativ scurtă autoarea reușește să ofere o imagine completă și complexă a acestui important actor pe scena României interbelice și care a reușit să tulbure în profunzime societatea. Folosindu-se de arhive, documente, și ziare ale timpului descrie viața lui Codreanu, coacerea ideilor ce vor duce la nașterea Gărzii de Fier și felul în care a influențat opinia publică românească.
Autoarea creează imaginea unui om în carne și oase, înainte de toate, cu luptele sale și efortul său depus pentru o cauză pe care o înțelegea ca fiind una bună. În cele din urmă, pe lângă mistificările și exagerările contemporanilor, Codreanu a fost purtat până la capăt de o idee și pentru aceea a sacrificat totul.
Trebuie menționat că este o carte de istorie și deși poate fi citită de către un public nespecializat, poate necesita uneori consultări ale unor surse externe, cu toate că în majoritatea cazurilor se oferă o scurtă descriere a personajelor ce intră în scenă. Astfel, se remarcă și precizia cu care este capturat cadrul acelor ani, planul mai mare în care se petrece ascensiunea și decăderea Gărzii de Fier și a conducătorului acesteia, accentul căzând totuși pe persoana lui Codreanu.
În concluzie, este o carte care merită citită pentru că readuce în fața cititorului o personalitate controversată pe care o evocă fără a se așeza într-o tabără, păstrând un ton neutru pe tot parcursul cărții. Volumul în sine este ușor de citit, captivant și plin de informații ce prezintă fresca unei mișcări politico-religioase ce și-a lăsat amprenta în mentalul colectiv românesc pentru mult timp.
