Biografiile stârnesc interesul întotdeauna, probabil deoarece viețile oamenilor mari sunt palpitante și pot deveni izvoare din care să extragem filoane de aur și să preluăm obiceiuri bune.

În același timp poate că există ceva candid în felul în care persoana autorului, a creatorului, se deschide în fața noastră, vulnerabil și totuși capabil să-și depășească condiția de simplu spectator. Însă atunci când o carte cuprinde biografiile a două personalități marcante ale secolului trecut, cu siguranță că delectarea se dublează pentru cititor.

Problema numită Dumnezeu: C.S. Lewis și Sigmund Freud dezbat cu privire la Dumnezeu, dragoste, sex și sensul vieții este o carte scurtă, în ciuda titlului său lung și cuprinzător. A fost scrisă de Armand M. Nicholi, Jr., profesor de psihiatrie la Harvard Medical School și practician. Acesta a predat timp de 35 de ani un curs comparativ despre C.S. Lewis și Sigmund Freud. În plus, a cunoscut-o personal pe Anna Freud, una dintre fiicele medicului austriac.

Cartea lui Nicholi, Jr. este o povestire a vieții celor doi oameni, fiind bogată în detalii biografice mai mult sau mai puțin cunoscute. Este susținută de un bogat aparat critic și de numeroase referințe la scrierile celor doi gânditori. Autorul pornește de la experiențele, sentimentele, dezamăgirile și bucuriile fiecăruia dintre cei doi pentru a le prezenta concepțiile despre câteva teme majore, care sunt de interes general pentru orice om – de la întrebările teologice își îndreaptă atenția spre realități mai concrete: fericirea, dragostea, durerea etc.

Ceea ce trebuie păstrat în minte este că, deși titlul sugerează o anumită dezbatere, poate chiar o confruntare între cele două viziuni asupra lumii, autorul cărții nu face decât să pună față în față opțiunile exprimate de Lewis și Freud, cântărindu-le și comparându-le uneori, dar lăsându-i cititorului sarcina găsirii unui răspuns, a unei concluzii. Nicholi, Jr. nu trece dincolo de ceea ce au scris cei doi, nu face o analiză în profunzime a ideilor lor.

Se poate observa totuși destul de lesne evidenta subiectivitate a autorului care înclină spre C.S. Lewis și viziunea creștină, cartea având adeseori mai degrabă un caracter apologetic. În ciuda acestei slăbiciuni în ce privește echilibrul, cartea le oferă cititorilor ocazia unui periplu interesant prin viața celor doi maeștri ai gândirii.

Până la sfârșitul cărții, înaintea ochilor cititorilor se concretizează un portret mult umanizat al ambilor gânditori. Dacă C.S. Lewis câștigă simpatie prin lucrările sale autobiografice (traduse deja în limba română), Freud, care apare mereu plasat undeva deasupra condiției umane, este prezentat aici ca o ființă umană, capabilă de simțăminte și temătoare în fața unui univers pe care nu-l înțelege. Cartea câștigă un mare plus din acest punct de vedere.

Ținând cont de preferința autorului pentru C.S. Lewis, se poate spune că acela care va citi această carte și crede deja în Dumnezeu va găsi motive suplimentare să creadă mai departe, iar cel care oscilează va fi cel puțin impresionat de experiența unui om care a știut să fie surprins de bucurie până în ultima clipă.

În concluzie, Problema numită Dumnezeu: C.S. Lewis și Sigmund Freud dezbat cu privire la… poate fi văzută ca o introducere în studiul vieții celor doi autori, ajutând la o înțelegere mai clară a mediului care i-a format și a evenimentelor care i-au motivat de-a lungul vieții. Marile probleme care au răsărit în calea lor, modelându-le experiența de viață, plină de obstacole, le-au oferit totodată combustibilul necesar pentru hrănirea anumitor concepții și idei.