Sănătatea mintală portretizată în filme

Tulburările mintale sunt încă într-o anumită măsură stigmatizate, însă această stigmatizare descrește odată cu o conștientizare crescută la nivel de populație și cu familiarizarea față de aceste dificultăți mintale (Corrigan & Nieweglowski, 2019).

Un aspect important al acestei probleme rezidă în faptul că se portretizează tot mai mult în filme diverse dificultăți emoționale sau chiar tulburări mintale, lucru care ajută într-o anumită măsură la normalizarea acestor dificultăți, deschizând tot mai mult drumul spre discuții ce țin de sănătatea mintală. Însă, se întâmplă uneori ca unele filme să exagereze anumite aspecte, să distorsioneze sau să stigmatizeze anumite tulburări, influențând astfel opinia publicului. Adevărul e că toată lumea, tânăr sau bătrân, fie suferă, fie cunoaște pe cineva care se confruntă cu o problemă mintală.

Unele statistici arată că, din păcate, unul din zece copii și adolescenți suferă de anumite dificultăți ce țin de sănătate mintală la un moment dat, dar mai puțin de o treime caută tratament (Kaushik, Kostaki & Kyriakopoulos, 2016).

Mai jos vă propun două filme foarte diferite, dar care au ca scop conștientizarea importanței sănătății mintale. Acestea portretizează foarte realist, dar și cu grijă și compasiune dificultățile cu care se confruntă multe persoane.

,,A Beautiful Mind” (2001)

Acest film este inspirat dintr-o poveste reală, se bazează pe viața matematicianului John Nash și lupta acestuia cu schizofrenia. Tânăr extrem de inteligent, acesta aduce contribuții importante în domeniul matematicii. Filmul creează o cronologie a vieții lui John Nash, care începe cu admiterea la universitatea renumită Princeton pentru a studia matematica, unde simptomele timpurii ale schizofreniei încep să apară. Pe măsură ce cronologia progresează, la fel se amplifică și simptomele specifice schizofreniei, care este agravată de presupusa muncă a lui John pentru armată, culminând cu halucinațiile și ideile delirante ale acestuia și internarea lui într-un spital psihiatric.

Dar ce este schizofrenia? Potrivit Institutului Național de Sănătate Mintală, schizofrenia este o „tulburare mintală cronică și severă care afectează modul în care o persoană gândește, simte și se comportă”. Există multiple simptome care sunt asociate cu schizofrenia, dar unele dintre cele mai frecvente sunt halucinațiile, comportamentul delirant și problemele de concentrare (NIMH „Schizophrenia”, 2022). În cazul lui John Nash predomină următoarele simptome: iluzii de grandoare (se consideră superior celorlalți, spune că el o să creeze o idee originală), retragere socială, halucinații (vizuale: și-a imaginat un coleg de cameră, deși el locuia singur), idei delirante (de persecuție: credea că lucrează pentru guvern într-o misiune secretă și că spionii ruși sunt pe urmele lui), paranoia, discurs incoerent, autoagresiune, emoții reduse.

,,Coșmarul schizofreniei e că nu știi ce e adevărat. Închipuie-ți că afli că oamenii, locurile și momentele cele mai importante pentru tine nu au dispărut, nu au murit, ci, mai rău, nici n-au existat. Prin ce iad ai trece?” (cuvintele medicului psihiatru către soția lui John).

,,Inside Out” (2015)

Pentru cei care preferă animațiile, acesta este un film marca Disney Pixar care are în prim plan un personaj numit Riley, o fată a cărei familie trebuie să se mute pentru că tatăl ei nu își găsește un loc de muncă. În acest context, se prezintă în film o serie de personaje din interiorul lui Riley, din ,,capul” ei. Fiecare dintre aceste personaje reprezintă o emoție: furie, tristețe, bucurie, dezgust și frică. Pe măsură ce Riley încearcă să se adapteze la noul mediu în care locuiește, personajele din capul lui Riley trec printr-o criză în care „Bucuria” și „Tristețea” se pierd în memoria ei de lungă durată și trebuie să-și găsească drumul înapoi către „baza de control” unde se află celelalte emoții. Povestea prezintă experiențele din interiorul și din afara lui Riley, cele din mintea ei și cele care implică și persoanele din jur, în special părinții ei.

Etichetarea emoțiilor pe care le simțim poate fi o adevărată provocare. Una dintre strategiile de bază ale oricărei terapii este de a îndruma persoana să pună etichete sau să dea un sens emoțiilor, pentru a le înțelege mai bine și a le putea confrunta. Acest film ilustrează metafore ale emoțiilor și gândirii, prin reprezentarea personajelor interioare, dar, de asemenea, explorează și interacțiunea emoțiilor între ele. Așadar, mesajul de bază al filmului este recunoașterea faptului că avem nevoie de toate emoțiile noastre, nu doar de cele așa-zise pozitive. „Inside Out” ne reamintește să ne acordăm permisiunea de a nu fi „în regulă”, dar și să nu evităm emoțiile incomode, ci mai degrabă să le recunoaștem, să le acceptăm și să găsim metode sănătoase de a le gestiona pentru a fi sinceri cu noi înșine și a evolua.

,,Nimeni nu poate să treacă prin viață simțindu-se incredibil mereu. E normal să te simți rău uneori. Fără momentele grele, cum ai putea să știi când se întâmplă unele bune?” (Tristețea)

Bibliografie:

Corrigan, P. W., & Nieweglowski, K. (2019). How does familiarity impact the stigma of mental illness?. Clinical Psychology Review, 70, 40-50.

Kaushik, A., Kostaki, E., & Kyriakopoulos, M. (2016). The stigma of mental illness in children and adolescents: A systematic review. Psychiatry Research, 243, 469-494.

NIMH, „Schizophrenia”. (2022). https://www.nimh.nih.gov/health/topics/schizophrenia

Autor: Andreea-Sorina Ioica