Psihologie · luni, 30 aug.

Respiro

Minciunile fac rău sufletului nostru

 

Minciunile fac parte din limbajul uman și nu întotdeauna sunt formulate cu intenții rele. Uneori, caută numai să nu-i îngrijoreze pe părinți sau să nu supere și mai mult prietenul pe care frizerul l-a tuns nereușit. Unii cercetători spun că minciunile ajută inclusiv la adaptare și măresc șansele de supraviețuire.

O serie de studii au demonstrat că, într-adevăr, minciunile afectează negativ mintea și corpul din următoarele motive:

Cresc nivelul de stres. A spune minciuni declanșează aceleași reacții fizice ca stresul. Acest lucru se datorează faptului că ne asumăm un risc și că putem fi prinși, ceea ce ar conduce la represalii.

Scad stima de sine. Deși pot fi utile în momentul în care le spunem, minciunile devin ulterior o povară. Să știi că ai mințit, că ai trădat încrederea cuiva, te va face să te simți mai puțin valoros.

Dăunează relațiilor. Atunci când sunt aflate, minciunile provoacă despărțiri și îndepărtează prietenii. Chiar dacă nu sunt descoperite niciodată, relațiile se răcesc, pentru că mincinosul trebuie să aibă grijă permanent să nu fie prins.

Îți consumă energia. Să construiești o minciună este destul de ușor, dar să o întreții necesită resurse importante. Pe de o parte, ne gândim la consecințe și nivelul de stres crește; în plus, trebuie să o menținem, să o aplicăm permanent, de aceea toate simțurile trebuie să fie treze constant pentru ca adevărul să nu iasă la iveală.

Un studiu realizat de psihologul Anita Kelly, de la Universitatea Notre Dame din Indiana, a demonstrat că persoanele care nu au mințit în cele zece săptămâni ale studiului erau mai sănătoase, s-au plâns de mai puține indispoziții și stări de rău, în comparație cu cei care mințiseră.

Nici nu a fost nevoie să depună multe eforturi pentru a nu minți. După spusele cercetătoarei, pur și simplu au renunțat să exagereze importanța realizărilor avute și să inventeze scuze false.

 

Percy, A. (2017). Platon pentru visători. București: Editura Herald, pp. 119- 120.

Articole Similare

Ce sunt atacurile de panică și cum le depășim
Atacurile de panică sunt cele mai frecvente probleme cu care oamenii cu sau fără afecțiuni psihologice se confruntă.
Ce este anxietatea socială și cum o putem combate?
Persoanele care manifesta anxietate socială pot experimenta o calitate redusă a vieții și deficiențe semnificative în diferite domenii de funcționare, cum ar fi munca și relațiile interpersonale
Este relația ta în pericol din cauza pandemiei?
Îți amintești viața de dinainte de pandemie? Pentru multe cupluri lucrurile stăteau extrem de diferit atunci.
Fă lucrurile pe rând!
Mulți psihologi spun că, deși suntem capabili să facem mai multe deodată și ni se pare că în acest fel câștigăm timp, de fapt îl pierdem, iar eficiența noastră scade.
Viața între stres și dorința de relaxare
Una dintre principalele probleme din ziua de azi este că nu știm să reducem nivelul de stres și de hiperactivitate în care trăim.
Social Media

Fii la curent cu noutățile, urmărește-ne:

Susține proiectele Asociației Respiro

Fii voluntar
Te așteptăm alături de noi dacă dorești să te implici împreună cu echipa Respiro într-unul din următoarele domenii: consiliere psihologică, redactare articole sau alte materiale educative, speaker evenimente, găzduire evenimente.
Trimite-ne CV-ul tău și o scrisoare de intenție pe adresa de e-mail: contact@respiro.ro!

Donează
Influențând viața unui om poți influența o lume!
Poți face diferența în viața unui tânăr! Prin contribuția ta vei face posibil accesul la servicii profesionale de consiliere psihologică și resurse pentru dezvoltarea socio-emoțională a tinerilor lipsiți de resurse financiare.
Susține activitatea Asociației Respiro făcând o donație în contul:
CIF: 33421979
IBAN: RO95BREL0002001722140100 Libra Bank

Apasă butonul donează și vei fi direcționat către operatorul de plată cu cardul. Îți mulțumim!