Galeria Galateca din București a găzduit luni, 3 decembrie, gala de premiere a celor mai frumoase cărți din România și, evident, a artiștilor din spatele lor. Am fost acolo și vă spun cum s-au văzut lucrurile din public.
Bucuria evenimentului a fost dublată de lansarea revistei FOI, o publicație dedicată artei cărții, adică designului de carte, ilustrației de carte, meșteșugului tipografic și, în esență, oamenilor din spatele cărților. Participanții la festivitatea de premiere au primit gratuit câte un exemplar al revistei, împreună cu un insert intitulat „Lexicon posibil”, ambele într-o sacoșă cu sigla FOI.
Cu 10 minute înainte de ora 19, adică ora începerii evenimentului, galeria nu era încă aglomerată. Vizitatorii, poposiți din frigul de afară, își încălzeau mâinile răsfoind cărțile finaliste. Cineva pregătea camera să filmeze. În bună parte tineri (de toate vârstele), participanții erau designeri, ilustratori, oameni din industria cărții, fotografi și, cred eu, pur și simplu cititori, adică aceia care beneficiază de munca plină de creativitate a făcătorilor de cărți.
„Și tu ești nominalizată aicea?” a întrebat cineva de lângă mine, evident nu pe mine.
Am profitat de numărul încă mic de vizitatori pentru a arunca o privire prin cărțile expuse și pentru a face câteva fotografii. Cărțile finaliste în concursul „Cele mai frumoase cărți din România 2018” sunt, după cum mi-am dat seama rapid, cărți-obiect, cărți-experiment, cărți lucrate cu grijă de profesioniști și absolvenți de arte, nicidecum cărți de larg consum. Nu textul are întâietatea în acest concurs, ci designul, calitatea tiparului, hârtia și cartonul folosite, finisarea produsului etc.
La ora 19, galeria avea deja prezenți vreo 50 sau poate chiar mai mulți iubitori de cărți frumoase, iar numărul era în creștere. Câțiva copii își croiau drum printre adulți, plini de vervă, poate și datorită luminițelor de sărbătoare care au umplut centrul orașului.
Amfitrionul evenimentului, Vlad Tăușance, a intrat direct în subiect, sărind peste cele două-trei glume care, în opinia sa, ar trebui spuse pentru a încălzi audiența și, după ce a rostit câteva cuvinte despre evoluția cărții în România, amintindu-ne de aspectul cărților din anii ’90 și din deceniul următor, a concluzionat: „«Cele mai frumoase cărți din România» este o inițiativă care crește.”
Au vorbit apoi Andreea Mihaiu și Matei Câlția, care au preluat organizarea concursului de la fondatoarea acestuia, Adina Pașca, cea care s-a ocupat timp de 6 ani de ceea ce începe să devină o frumoasă și binevenită tradiție pentru piața cărții din România, concursul acesta reinstituind „designul de carte ca reper în relația cititorului cu cartea”. Andreea Mihaiu a vorbit despre noua revistă FOI, respectiv despre cuprinsul acesteia: prezentarea primilor 7 ani ai proiectului „Cele mai frumoase…”, prezentarea cărților finaliste la ediția din 2018, însoțite de motivațiile juriului, dosarul „Carte românească. 1900-1920”, plus interviuri cu oameni din lumea cărții. A fost arătat publicului și insertul amintit deja (lucrat de Daria Nedelcu și Alice Voinea, absolvente de master UNArte), acesta fiind prezentat ca proiect pentru promovarea tinerilor absolvenți de arte.
Pentru anunțarea câștigătorilor au fost invitate persoane reprezentând Institutul Francez, The Institute, Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi, precum și Adelina Butnaru, câștigătoarea marelui premiu la ediția din 2017.
Din cele 150 de cărți înscrise în concurs la ediția din 2018, au fost alese 33 de finaliste, iar dintre acestea, 11 câștigătoare (la diverse categorii). Le înșir ca pe niște mărgărite în continuare: (1) Premiul pentru design de carte în ediție limitată – Remnants; (2) Premiul pentru design de carte de bandă desenată – 2 metri lătrați; (3) Premiul pentru design de colecție – Colecția „Codobelc” a Editurii Cartier; (4) Premiul pentru design de carte de fotografie – Noi suntem Invictus/We are Invictus; (5) Premiul pentru ilustrator – Old Farts; (6) Premiul pentru design de carte în tiraj mare – Dicționar de idei primite de-a gata; (7) Premiul pentru design de album sau carte de artă – Dan Perjovschi. The Book of Notebooks („un mamut de carte, dar foarte mișto”, după cum a subliniat unul dintre cei care au lucrat la proiect); (8) Premiul pentru design de carte pentru copii – Aiurea-n tramvai: aventurile lui Anton în Țara Cuvintelor Anapoda; (9) Premiul pentru design editorial – Kajet – On Communities; (10) Mențiunea juriului pentru carte independentă – Concave; (11) Premiul publicului – Jurnal de stare//Jurnal public. Despre toate aceste cărți – cine și ce a făcut, la ce edituri au fost publicate și unde anume s-a executat tiparul – puteți afla mai multe chiar de pe site-ul concursului (celemaifrumoasecarti.ro).
Premianții au fost invitați din public, unde se „ascundeau” alături de, probabil, colegii și prietenii lor, să își primească diplomele și florile. Câștigătorii, unii prezenți la eveniment, alții reprezentați de alte persoane, au fost destul de timizi. Discursurile lor, scurte, s-au rezumat la mulțumiri, exprimarea surprizei de a avea cărți premiate în concurs și cam atât în bună parte. De unde am tras concluzia că ei trebuie lăsați să se exprime cum știu mai bine: prin formă, culoare, imagine, font.
Ar mai trebui spus despre cărțile premiate la acest concurs că vor merge mai departe la o competiție internațională de profil – Best Book Design from All Over the World, care va avea loc la Leipzig (martie 2019), iar asta este o veste foarte bună.
Câteva lucruri, în chip de concluzie… Industria cărții din România are oameni talentați, tineri gata să facă lucruri frumoase, să experimenteze, să iasă din tipare. Tirajele sunt încă destul de mici în cazul unor astfel de proiecte și ar fi nevoie de finanțare (dacă aude cineva!). Oamenii care produc carte, lucrând pe diferite paliere – ilustrație, fotografie, design, tipografie, creație de literă etc. –, au nevoie să se cunoască mai bine între ei, dar și să fie mai bine cunoscuți de public.
