Testul Marshmallow – Amânarea recompensei, cheia succesului

În urmă cu aproximativ 40 de ani, un cercetător american a pus bazele a ceea ce astăzi numim “The Marshmallow Test” (cunoscut în România drept “Testul acadelei”). Subiecții sunt copii cu vârsta cuprinsă între 3 și 5 ani, îndrăgostiți de dulciuri - ca majoritatea copiilor, de altfel. Acestora li se pune în fața o farfurie cu o delicioasă și pufoasă bezea și li se spune că dacă au răbdare 15-20 de minute urmează să mai primească încă una, iar dacă nu sunt liberi să o mănânce acum.

Puși în această situație, reacțiile copiilor diferă: unii o mănâncă imediat, unii își distrag atenția, ciupindu-se sau privind în gol până la trecerea timpului, unii miros bezeaua pentru a-și satisface parțial pofta iar unii mănâncă dintr-o parte pe care o ascund, sperând ca examinatorul să nu observe.

Teoria inițială de la care a pornit psihologul Walter Mischel, și anume că abilitatea de a amâna recompensa duce la succes personal sau profesional, a fost verificată. Subiecții testați ca și copii au devenit adulți iar studiul demonstrează faptul că cei ce au reușit să se abțină când aveau numai 3-5 ani au în prezent o viață mai echilibrată și sunt mai împliniți din punct de vedere social și nu numai.

În schimb, cei care nu au rezistat tentației sunt mai predispuși experiențelor neplăcute, precum divorțul, viciile și infracțiunile. De aici putem înțelege că înfrânarea poftelor de moment joacă un rol important în succesul oamenilor.

Cele două concluzii pe care le putem trage în urma realizării acestui experiment sunt:

1. Personalitatea este relativ stabilă și nu suferă modificări majore de-a lungul timpului. Putem anticipa modul în care se va comporta un om la 40-50-60 în funcție de cum o face în copilăria primară sau în adolescență. Desigur, relativitatea aceasta este bine punctată, deoarece trebuie să luăm în calcul și ușoare modificări ce pot fi datorate plasticității prin care este definită personalitatea.

Sau, chiar dacă nu apar unele schimbări naturale, atunci trauma, dorința de schimbare și terapia psihologică pot produce schimbări, dar de obicei acestea sunt doar la nivelul comportamentului sau a manifestării caracterului.

2. Impulsivitatea este periculoasă. Pentru a evita însă confuzia, ea a fost împărțită în impulsivitate funcțională - de dorit, și disfuncțională - de evitat. Diferența este că cea disfuncțională determină probleme precum accidente, lucruri ce mai degrabă nu trebuiau spuse și haos în general, pe când cea funcțională ne îndruma să trăim clipa (“Carpe diem”).

Metoda lui Walter Mischel a fost, bineînțeles, și criticată. Criticii afirmă că experimentul testează mai mult încrederea și supunerea în fața unei autorități mai degrabă decât abilitatea de a sta într-un loc și a-ți atinge scopul, rezistând tentațiilor. De asemenea, este posibil ca reacțiile copiilor să fie determinate de mesajele pe care le-au primit de la părinți, precum “Păstrez-o pentru mai târziu”, “Fii respectuos și ascultător”, “Nu mânca de la străini”, toate acestea fiind încercări de a controla lăcomia și supunerea.

În concluzie, The Marshmallow Test introduce conceptul psihologic de recompensă imediată, ce se referă la ideea că oamenii vor rezultate imediate, aici și acum, fără să aştepte deloc, și subliniază importanța controlului impulsurilor și a reglării emoționale. În opoziție avem conceptul de amânare a recompensei care ne aduce în prim plan avantajele a ceea ce înseamnă să ne educăm de mici în a amâna gratificarea nevoilor pentru un moment mai potrivit decât cel imediat.

Și aici un scurt videoclip pentru o mai bună vizualizare a... situației.

    https://www.youtube.com/watch?v=QX_oy9614HQ

Un articol scris de:

 Andrei Roberta,

Student la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, FPSE