Copiii și lumea digitală

Este binecunoscută ideea că dispozitivele digitale au devenit o parte importantă în viețile noastre. Acest lucru se datorează și amploarei pe care utilizarea Internetului a luat-o în ultimii ani, în 2018 aproximativ 73% din populația României având acces la acest tip de servicii.  Dacă pentru noi, adulții, dispozitivele tehnologice au devenit atât de prezente, cum arată lumea digitală a copiilor?

Copiii petrec timp mai mult ca niciodată privind către ecrane, fie că este vorba de smartphone, tabletă, televizor, computer sau alt dispozitiv. Atitudinea adulților privind tehnologia în viața copiilor este împărțită, o parte considerând dispozitivele digitale niște lucruri pozitive, care le oferă micilor „exploratori” oportunități de informare și de divertisment, iar o altă parte este îngrijorată de conținutul inadecvat (violență și sexualitate) la care pot fi expuși și de posibilele probleme de sănătate asociate. Cu toate că majoritatea părinților consideră că accesul copiilor la dispozitivele tehnologice nu este necesar, din varii motive aceștia ajung să le permită micuților să interacționeze cu acestea.

De ce ajung copiii să utilizeze tehnologia?

Încă din primul an de viață, copilașii pot fi expuși la dispozitivele amintite. Prima dată copilul își observă părinții mânuind niște obiecte noi, pe urmă observă că acele obiecte produc sunete, prezintă imagini și devin atractive pentru micuți. Iar din moment ce natura bebelușilor este una explorativă, aceștia devin interesați de ecranele aflate în casă, în imediata apropiere.

Observăm că dispozitivele ajung să fie mâna dreaptă a părinților atunci când vine vorba de creșterea și educarea copiilor. Rolul de „babysitter” sau de bonă pe care îl pot lua telefonul sau tableta este justificat de nevoia părinților de a-și ține ocupate odraslele ca să-și poată duce la bun sfârșit responsabilitățile cotidiene. Un alt motiv pentru care părinții pot apela la tehnologie este pentru a le distrage atenția copiilor atunci când aceștia sunt agitați sau supărați. Totuși, studiile de specialitate contestă eficiența acestei metode de liniștire din cauză că ar putea periclita dezvoltarea armonioasă a laturii socio-emoționale a copilului.

Cu toate acestea, nu trebuie să adoptăm în totalitate perspectiva „blame everything on your parents”, ci trebuie să înțelegem și specificul noilor generații. Născuți în era tehnologiei, copiii de astăzi au nevoia de stimulare multimodală, adică să interacționeze simultan cu stimuli din cel puțin două sisteme senzoriale (vizual, auditiv, olfactiv, gustativ, tactil), iar tehnologia răspunde acestei nevoi.

Efectele nocive a tehnologiei asupra copiilor

Utilizarea regulată a tehnologiei de către copii poate să ducă la o capacitate atențională mai redusă, aceștia reușind să-și concentreze atenția doar pe perioade mai scurte. Totodată, obiceiul unora dintre copii de a „sta pe telefon” sau pe alte mijloace media poate fi dăunător funcționării mnezice, în sensul în care afectează măsura în care își amintesc experiențe din viața personală, locuri în care au fost sau cu cine au interacționat. În același timp, dispozitivele tehnologice au impact și asupra modului în care copiii așteaptă recompensele; de pildă, copiii care utilizează frecvent tehnologia au nevoia imediată de gratificare, de a fi recompensați. Aceste aspecte influențează modalitatea în care copiii se implică în sarcinile școlare și, până la urmă, succesul academic.

Mai mult decât atât, orele petrecute în fața ecranelor limitează timpul petrecut afară la joacă, unde copiii au parte de mișcare fizică și interacțiune socială față în față, două aspecte fundamentale care stimulează dezvoltarea cognitivă și socio-emoțională.

Copiii pot să utilizeze tehnologia și ca strategie de reglare emoțională, prin distragerea atenției dinspre problema ce cauzează distres, frustrare, supărare spre o activitate mai plăcută – cea de pe dispozitivul tehnologic. În acest caz, copiii nu exersează abilități socio-emoționale de bază, precum identificarea și acceptarea emoțiilor, iar pe termen lung poate deveni mai impulsivi sau să tolereze într-o măsură foarte mică frustrarea ca emoție.

Un alt aspect de luat în considerare este dinamica materialelor vizualizate pe dispozitivele electronice, care pot fi nepotrivite pentru copiii până la 2 ani. De pildă, unele materiale prezintă imagini multicolore, dinamice, care se mișcă repede și pot fi obositoare pentru copiii mici, care încă nu au dezvoltat complet sistemul vizual. Mai mult, unele desene animate, emisiuni sau alte materiale la care sunt expuși copiii prezintă în mod rapid informații, în propoziții lungi, care nu permit copiilor de 1-2 ani să sesizeze începutul și sfârșitul unui cuvânt. Cu acești copii, chiar și noi, adulții trebuie să vorbim mai rar și să arătăm înspre obiect pentru ca ei să înțeleagă ce vrem să spunem.

Așadar, studiile de specialitate atrag atenția asupra impactului pe care utilizarea masivă a dispozitivelor digitale îl poate avea asupra copiilor. Efectele principale se remarcă în sănătatea fizică, dezvoltarea abilităților cognitive și academice, dezvoltarea socio-emoțională a copiilor și felul în care aceștia percep realitatea.

Interzicem total dispozitivele digitale?

Cu siguranță nu, tehnologia își are rolul și beneficiile ei, mai ales în cazul generației multimodale; este atractivă și răspunde nevoilor de stimulare multisenzorială de care au nevoie copiii. Contează doar să o utilizăm în mod eficient și responsabil. Ca adulți, avem discernământul de a selecta conținuturi potrivite, spre deosebire de copii care încă nu au dezvoltată de deplin capacitatea de a selecta conținuturile relevante.

Ceea ce mai putem face ca adulți este să asistăm copiii în timp ce vizionează materiale video sau interacționează cu dispozitivele digitale, oferind în acest timp mai mult control, dar și oportunități de învățare colaborativă. În timp ce micuții se află în fața ecranelor, putem să fim alături de ei, fie ca parteneri de joacă, fie ca persoane ce ghidează și oferă eșafodaj prin explicații suplimentare, reluarea ideilor, explicitarea conținutului pe înțelesul lor sau chiar povestioare din experiența personală. În acest fel, putem să transformăm timpul petrecut în fața ecranelor într-un timp al cunoașterii părinte-copil, al interacțiunii, al învățării.

Academia Americană de Pediatrie subliniază, totodată, că este important să se stabilească un program clar sau un set de reguli privind utilizarea dispozitivelor și să se încurajeze, în schimb, joaca în natură, cu jucării clasice sau joaca în grup. Joaca nestructurată (cea pe care copiii o inițiază și o inventează), precum și timpul de joacă „offline” stimulează creativitatea și imaginația - achiziții fundamentale atât pentru dezvoltarea cognitivă și emoțională, cât și pentru succesul academic/școlar al copiilor. Astfel, recomandarea este să facem din joacă o prioritate zilnică pentru copiii noștri.

Așadar, cu toate că tehnologia a devenit proeminentă în viața micuților noștri, noi, ca adulți, ne putem implica cu discernământ în lumea digitală a acestora și putem încuraja formele clasice de joacă, atât de esențiale în dezvoltarea armonioasă a copiilor.

Bibliografie:

Chaudron, S., Beutel, M. E., Donoso Navarrete, V., Dreier, M., Fletcher-Watson, B., Heikkilä, A. S., ... & Wölfling, K. (2015). Young children (0-8) and digital technology: A qualitative exploratory study across seven countries. JRC; ISPRA, 159-162, Italy

Chirita, R., Ilinca, M., Chele, G. & Chirita, V. (2007). Computers use and abuse in Romanian children and teenagers: social, psychological and academic consequences. In Proceedings of the 4th WSEAS/IASME International Conference on Engineering Education. Available at http://www. wseas. us/e-library/conferences/2007creteee/papers/563-119. pdf. (Vol. 2, p. 2013).

https://www.healthychildren.org/English/family-life/Media/Pages/Tips-for-Parents-Digital-Age.aspx?_ga=2.18206777.1032442874.1640796358-247099614.1639490898&_gl=1*1ia9vme*_ga*MjQ3MDk5NjE0LjE2Mzk0OTA4OTg.*_ga_FD9D3XZVQQ*MTY0MDc5NjM1Ny4yLjEuMTY0MDc5NjQ5Ni4w. Accessed on 28th December 2021.

https://www.healthychildren.org/English/health-issues/conditions/eyes/Pages/What-Too-Much-Screen-Time-Does-to-Your-Childs-Eyes.aspx?_ga=2.261494669.1032442874.1640796358-247099614.1639490898&_gl=1*opoxfg*_ga*MjQ3MDk5NjE0LjE2Mzk0OTA4OTg.*_ga_FD9D3XZVQQ*MTY0MDc5NjM1Ny4yLjEuMTY0MDc5NjQ5Ni4w. Accessed on 28th December 2021.

Institutul Național de Statistică [The National Institute of Statistics]. (2018). Accesul populaţiei la tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor în anul 2018. Editura Institutului de Statistică.

Plowman, L., McPake, J., & Stephen, C. (2010). The Technologisation of Childhood? Young Children and Technology in the Home. Children & Society, 24(1), 63–74. doi:10.1111/j.1099-0860.2008.00180.x

Radesky, J. S., Peacock-Chambers, E., Zuckerman, B., & Silverstein, M. (2016). Use of mobile technology to calm upset children: associations with social-emotional development. JAMA pediatrics, 170(4), 397-399.

Slutsky, R., & DeShetler, L. M. (2016). How technology is transforming the ways in which children play. Early Child Development and Care, 187(7), 1138–1146. doi:10.1080/03004430.2016.1157790 

Wilmer, H. H., Sherman, L. E., & Chein, J. M. (2017). Smartphones and cognition: A review of research exploring the links between mobile technology habits and cognitive functioning. Frontiers in psychology, 8, 605. doi:10.3389/fpsyg.2017.00605

Autor: Sav Ionela-Nicoleta

Universitatea Babeș-Bolyai