Imagine articol
Descoperă · 18 feb. 2019, 10:56:54

Monologul interior – scut împotriva fricii de eșec

Un  aspect pe care-l întâlnim în viețile noastre de zi cu zi și pe care obișnuim să-l folosim este monologul interior, o comunicare în care interlocutorul intră într-un dialog silențios sau vocalizat cu propria persoană. O astfel de comunicare se regăsește la nivel intrapersonal, dar poate să influențeze interacțiunile interpersonale prin „crearea unor planuri și contingențe cu scopul de a fi pregătiți pentru o întâlnire anticipată”.

Cercetătorii vorbesc despre două funcții majore ale acestui tip de monolog, mai exact:

1. Motivațională - care are ca scop creșterea sau descreșterea motivației prin reglare emoțională, sporirea sau inhibarea încrederii (exemplu: „Pot să fac asta”, „Mai bine renunț”, „Nu sunt priceput la ceea ce fac” etc.);

2. Instruire - care ne ajută în redirecționarea atenției și utilizarea strategiilor de coping (metode prin care reușim să facem față evenimentelor stresante) pentru a reuși să performăm (exemplu: „Concentrează-te!”, „Zâmbește frumos și natural!” etc.).

O sursă care ne vorbește despre impactul monologului interior asupra performanței este o meta-analiză realizată în anul  2011. În cadrul acestei meta-analize au fost incluse 47 de studii, dintre care 11 au studiat în mod direct impactul pozitiv sau negativ asupra performanței. În final s-a observat că un dialog cu propria persoană crește semnificativ performanța. Alte rezultate ale acestei lucrări sunt cele cu privire la faptul că monologul interior poate să aibă o funcție de instruire și una motivațională, acestea amândouă având un impact asupra performanței (Tod, Hardy și Oliver, 2011).

În prezent discursurile în fața unui public larg sunt des întâlnite în diferitele medii de activitate și nu se fac discriminări în funcție de vârstă, întrucât fiecare dintre noi am participat la cel puțin un eveniment (serbare, prezentarea unui proiect, susținerea unor seminare etc.) care presupune expunere în fața celorlalți. Cu alte cuvinte, aceste experiențe sunt des întâlnite în activitatea noastră academică, profesională sau personală, influențând modul în care noi ne raportăm la comunitate, dar și oferind un contex în care să ne construim o imagine în fața comunității, fie că discutăm de planul profesional  sau de cel personal. Totuși, deși mulți dintre noi admitem că este important să vorbim în fața unui public, o parte întâmpinăm dificultăți semnificative în a realiza acest lucru, simțindu-ne anxioși (neliniștiți, temători etc.).

Un studiu realizat de către Shi și colaboratorii (2017) unește conceptele de monolog interior, anxietate și discurs oral și ajunge la concluzia că monologul interior al persoanelor care oferă un discurs poate să influențeze performanța acestora, având un impact asupra scăderii sau creșterii nivelului de anxietate. Pentru o mai mare exactitate, autorul evaluează monologul interior prin divizarea lui în patru categorii (auto-critică, auto-întărire, auto-organizare și evaluare socială), iar performanța în două categorii (discurs organizat și susținerea discursului). Auto-critica apare în momentele în care suntem descurajați în legătură cu ceea ce tocmai am spus sau am făcut (de exemplu: „Trebuia să mă pregătesc mai mult”, „Vorbesc prea încet și mă bâlbâi.”). Auto-întărirea se întâlnește atunci când ne simțim mândri de ceea ce am realizat (de exemplu: „Bravo!”, „Această sarcină a fost foarte bine rezolvată.”). Auto-organizarea apare în momentele în care nu știm ce avem de făcut și trebuie să ne dăm seama (de exemplu: „Acum urmează să prezint activitatea numărul doi.”, „După ce ajung în față zâmbesc frumos și mă prezint.”). Evaluarea socială  reprezintă modul în care percepem reacțiile pe care publicul le are la ceea ce noi transmitem (de exemplu: „Doamna profesoară a zâmbit, ceea ce înseamnă că e de acord cu ceea ce am zis.”, „ Acele persoane râd de mine.”, „Publicului nu-i place cum cânt.”).  Discursul organizat se referă la criteriile de alegere a subiectului adecvat de prezentare (adică, dacă trebuie să avem o prezentare la limba română, nu vom alege ca temă de prezentare atomul), prezentarea lucrării și a scopului de realizare a acesteia, oferirea unor argumente adecvate și utilizarea unei structuri eficiente de prezentare (nu vom începe să vorbim despre concluziile unui studiu la începutul prezentării). Susținerea discursului se referă la competențele de utilizare a limbajului, care cuprinde varietatea de cuvinte cunoscute, folosirea unei pronunții corespunzătoare, a unei gramatici și articulări corecte și utilizarea limbajului non-verbal pentru a îmbunătăți prezentarea (de exemplu: realizarea contactului vizual, gesturi ale mâinilor etc.)

În cadrul acestei cercetări coordonate de Shi (2017) au fost incluși, prin voluntariat, 152 de studenți care urmau să prezinte o lucrare în fața unui public, evaluarea celor patru dimensiuni ale monologului interior realizându-se cu două săptămâni înainte de prezentare și cu câteva minute înainte de prezentare. În urma acestui studiu așteptările cercetătorilor au fost ca evaluarea socială și auto-critica o să aibă un impact negativ asupra stării emoționale a persoanei care prezintă, adică să apară o creștere a nivelului de anxietate, ulterior având ca rezultate un discurs dezorganizat, iar susținerea să nu aibă o performanță crescută; auto-organizarea și auto-întărirea să aibă un impact pozitiv asupra stării emoționale, adică să scadă nivelul de anxietate și să crească performanța în fața publicului.

Rezultatele finale au arătat că auto-critica are într-adevăr un impact negativ indirect asupra susținerii discursului deoarece duce la creșterea nivelului de anxietate. Mai mult, criticile aduse propriei persoane, aduc cu sine și o scădere a motivației. Cu cât ne gândim mai mult la punctele noastre slabe, la amenințările ce pot să vină, cu atât mai mult va crește nivelul anxietății pe care o resimțim. Ca rezultat, o astfel de adresare la propria persoană ne poate influența în mod indirect prestanța în fața celorlalți. O altă dimensiune care influențează în mod negativ sau pozitiv vorbirea în fața unei mulțimi este evaluarea socială. Dacă nivelul de anxietate este unul minim, doar de îngrijorare, apare un efect direct cu privire la nevoia persoanei de a nu fi judecată de către ceilalți, ulterior având o performanță mai bună. Dacă, în schimb, anxietatea este la un nivel înalt, acesta poate să dăuneze performanței noastre. Auto-întărirea nu a avut un impact semnificativ asupra susținerii discursului sau asupra organizării discursului. Aceste afirmații pot să ne ajute temporar în a ne da o stare de bine, a ne simți mândri de noi. În ceea ce privește auto-organizarea, aceasta are un efect pozitiv asupra susținerii discursului, întrucât ne ajută să ne organizăm mental informația și să respectăm pașii necesari pentru a obține ceea ce ne dorim.

Articol scris de Andrada Alb, psiholog

Bibliografie:

Tod, David & Hardy, James & Oliver, Emily. (2011). Effects of Self-Talk: A Systematic Review. Journal of sport & exercise psychology. 33. 666-87. 10.1123/jsep.33.5.666.

Login Ca sa adaugi un comentariu trebuie sa te loghezi.

Articole Similare

  • Descoperă · 15 mai 2019, 16:03:44

    Cinci moduri prin care poți controla anxietatea

    Definită ca un sentiment de nesiguranță care pare să fie prezent mai tot timpul indiferent de context, și care are legătură cu un pericol potențial sau perceput, anxietatea poate fi de mai multe feluri: anxietate generalizată, anxietate socială, fobiile ș
  • Descoperă · 19 apr. 2019, 19:15:05

    Educația copiilor: gestionarea comportamentelor dificile

    Comportamentul copiilor este unul dintre subiectele de interes pentru orice părinte. Fie că vorbim despre comportamentele pe care am dori ca ei să le aibă, fie că ne referim la cele cu care ne confruntăm zi de zi în încercarea de a le modela,  modelul A-B
  • Descoperă · 9 apr. 2019, 20:53:56

    Tulburarea de personalitate antisocială

    Tulburarea de personalitate antisocială a fost numită de-a lungul timpului nebunie morală, egopatie, sociopatie, psihopatie și nebunie fără delir pentru a descrie persoane cu răspunsuri emoționale inadecvate, crize de furie necontrolate, însă cu abilitate
  • Descoperă · 4 apr. 2019, 11:49:38

    Ce este și cum se tratează insomnia

    Insomnia este cea mai întâlnită tulburare de somn, ea afectează milioane de oameni, fiind fie o condiție primară, fie o cauză a unei alte tulburări.
  • Descoperă · 27 feb. 2019, 10:09:36

    Ce să faci atunci când ești singur

    În timp ce majoritatea oamenilor privesc într-un mod negativ singurătatea, aceasta poate fi văzută și ca o oportunitate de a te redefini fără a depinde de ceva sau cineva