Descoperă · joi, 3 oct.

Respiro Help

Fenomenul bullying. Ce este și cum poate fi recunoscut?

Bullying-ul este definit ca fiind un comportament intenționat, ostil, repetat de-a lungul timpului, care implică un dezechilibru de putere. Conceptul de bullying are trei elemente-cheie: intenția de a face rău, dezechilibrul de putere și acțiunile sau amenințările agresive repetate. Tinerii care agresează o pot face la nesfârșit, acționând împotriva altora fără niciun sentiment de regret, remușcare sau milă. 

Bullying-ul are patru forme de bază:

Bullying fizic

Actele de violență reprezentau odinoară modelul standard al bullying-ului. Acest tip de bullying include izbirea, loviturile cu pumnul, loviturile cu piciorul, ciupirea, scuiparea, punerea piedicii, trasul de păr, izbirea unui copil de un dulp de vestiar, confiscarea sau distrugerea proprietăților unei persoane și multe alte comportamente care impică violență fizică vădită. 

Bullying verbal

Batjocura, șicana, insulta, comentariile cu tentă sexuală și amenințările sunt tipurile de bullying verbal pe care părinții majorității cititorilor și-au sfătuit copiii să le ignore, pur și simplu, deși lucrul acesta nu rezolvă problema. Acum știm că, în ciuda vechiului dicton, într-adevăr, cuvintele ne pot răni și chiar pot provoca daune profunde și de lungă durată. 

Bullying relațional

Bullying-ul relațional este o formă de bullying în care copiii își folosesc prietenia – sau amenințarea de a pune capăt prieteniei – pentru a răni pe cineva. Excluderea socială, ignorarea, terorizarea și răspândirea de zvonuri reprezintă forme ale acestui fenomen omniprezent, care poat fi deosebit de înșelător și de nimicitor pentru copii. 

Bullying cibernetic

Bullying-ul cibernetic este o formă a agresiunii în care este implicată tehnologia. Cu alte cuvinte, presupune prejudicirea intenționată și repetată prin intermediul computerelor, al telefoanelor mobile sau al altor dispozitive electronice. Este de remarcat faptul că probabilitatea ca acțiunile de tip bullying să se repete este mai mare în cazul bullying-ului cibernetic, pentru că mesajele electronice pot fi accesate de mai multe părți, ceea ce are ca rezultat expunerea și vătămarea repetată. 

Realitatea este că majoritatea copiilor nu cer de bunăvoie ajutorul adulților atunci când devin victimele colegilor. Este foarte important ca adulții să devină capabili să recunoască semnele că un copil se confruntă cu bullying-ul, pentru a putea interveni cu promptitudine – cu mult înainte ca majoritatea copiilor să fie dispuși să vorbească despre experiențele lor dureroase și umilitoare. Printre semnele că o persoană tânără poate fi țina agresiunii pot fi enumărate următoarele: răni inexplicabile, pierderea unor bunuri, distrugerea hainelor, a electronicelor, evitarea școlii, simptome fizice cum ar fi durerile de stomac, durerile de cap, schimbări în obiceiurile de nutriție și de somn, schimbări în ceea ce privește notele și altele asemenea, evitarea interacțiunilor sociale, scăderea stimei de sine și a încrederii în sine, schimbări de dispoziție, manifestarea unor sentimente de tristețe, furie sau neliniște după cursuri, neputință, lipsă de speranță, comportamente autodistructive. 

Cadrele didactice au responsabilitatea de a crea o cultură în care bullying-ul este inacceptbil și de a-i proteja pe copii de traume fizice și psihologice. Este de datoria comună a directorilor de școală, a personalului de consiliere și îndrumare, a profesorilor și a părinților să facă din crearea unui climat în care domină grija o prioritate majoră a școlii în care lucrează. Pentru oprirea bullying-ului este necesar ajutorul tuturor, iar eforturile specialiștilor și ale părinților trebuie să fie coordonate și consecvente. 

Sursa: Whitson, S. (2017). Fenomenul bullying: 8 strategii pentru a-i pune capăt. București: Editura Herald. 

Login Ca sa adaugi un comentariu trebuie sa te loghezi.

Articole Similare

Tiparele de atașament în copilărie și în cuplu
Tipurile de atașament manifestate de adulți în relațiile de cuplu sunt similare cu cele dezvoltate de copii.
Abilități academice sau sociale? – dezvoltarea preșcolarului (I)
Între preocupările părintelui modern, poți identifica tot mai des grija pentru abilitățile „academice”.
Ce este și ce presupune psihoterapia?
Dacă toate informațiile pe care le cunoști despre psihoterapie provin de la televizor sau din filme, este posibil să ai câteva noțiuni greșite despre ceea ce se întâmplă în cabinetul unui psiholog.
Sinuciderea și prevenirea ei
Sinuciderea este a doua cauză de deces pentru tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani.
Trauma lui Jung și Atmavictu
În autobiografia sa intitulată Memorii, vise, reflecții, scrisă în 1963, când avea 83 de ani, Jung își descrie copilăria într-o familie elvețiană foarte religioasă și conservatoare, în care mama și tatăl erau distanți și nu se discuta niciodată despre sen