Descoperă · vineri, 19 mai

Respiro Help

Cine sunt eu?

Autocunoașterea (cunoașterea de sine) o descriem într-un cuvânt ca fiind o introspecție. Se referă la doința noastră de a afla cum suntem văzuți în ochii celorlalți și observarea a propriilor noastre comportamente. Introspecția are rezultate benefice, deoarece prin ea reușim să construim o narațiune personală coerentă despre noi, o conștientizare a trăsăturilor, atitudinilor și a conceptelor despre sine.

Un lucru care trebuie menținut este că introspecția nu conduce întotdeauna la autocunoaștere exactă, deoarece uneori poate degenera în ruminație – un mecanism pe care îl folosim adesea încercând să analizăm o situație prin care am trecut, dar care degenrează într-o analiză nesăntoasă în care doar reinterpretăm o situație mai mult decât este cazul, fără a avea o soluție.

În drumul spre autocunoaștere întâmpinăm diferite obstacole, cum ar fi recunoașterea faptului că opiniile celorlalți sunt diferite de propriile opinii sau tendința de a păstra unele gânduri sau sentimente în afara conștiinței, pentru că, de obicei, acestea provoacă anxietate ori sunt neplăcute și greu de acceptat (un exemplu ar fi: eu cred despre mine că sunt o persoană credincioasă, dar comportamentul meu nu reflectă asta și nu pot accepta să spun despre mine că nu sunt o persoană credincioasă, prin urmare evit să mă gândesc la acele comportamente și gânduri pe care le am și știu că nu sunt specifice unui om credincios).

Lumea fizicii este o sursă limitată, prin care nu putem ști cum să măsurăm inteligența sau sinceritatea, dar putem măsura înalțimea și greutatea pe care o avem sau câte greutăți putem ridica.

Comparația socială se referă la faptul că învățăm despre noi comparându-ne cu ceilalți (de exemplu, cum pot să alerg, dacă e încet sau repede). Uneori mai avem tendința să ne comparăm cu persoane mai bune decât noi pentru a ne îmbunătăți pe noi înșine. Festinger crede că oamenii tind să știe adevărul despre ei și se compară cu cei care le sunt similari, dar acest lucru nu este întotdeauna adevărat.

Percepția socială este un alt proces psihologic prin care îi evaluăm pe ceilalți folosindu-ne de autocunoașterea noastră ca un cadru de referință. Adică, dacă eu sunt studentă și în sesiune am avut diferite experiențe pe care le-am perceput ca fiind mai putin plăcute, voi tinde să cred că și alți studenți percep sesiunea ca un eveniment cu factori neplăcuți.

Iar a treia sursă, factorii psihologici se refereră la introspecție sau la procesul de auto-percepție. Teoria atuo-percepției ne menține activi în procesul de învățare despre noi înșine, făcând atribuții propriilor comportamente. În multe situații, obișnuim să folosim gândurile și sentimentele noastre ca factor de predciție pentru gândurile și sentimentele celorlalți. Ne gândim că dacă pe noi ne deranjează un anumit lucru, aproape cu siguranță și pe cei din jur îi va deranja același lucru.

Ca să vă faceți o mică idee despre autocunoaștere și pentru a o pune în aplicare în același timp, am sa vă prezint un joc. Acest joc se numește "Fereastra lui Johari", pornind de la conceptul filosofic de unde s-a dezvoltat. O coală de hârtie se împarte în 4 cadrane:

1. Arena - Ce stiu eu despre mine și ce știu și ceilalți despre mine

Exemplu: Eu știu că sunt o persoană curioasă, și ceilalți știu/confirmă acest lucru

2. Unghiul mort - Ce nu știu despre mine, dar ceilalți știu

Exemplu: Ceilalți observă că sunt arogant/ă, dar eu nu știam lucrul acesta

3. Aria ascunsă - Ce știu despre mine, dar ceilalți nu stiu

Exemplu: Eu știu despre mine că mi-e frică de eșec, dar ascund acest lucru de ceilalți

4. Ce nu știu despre mine, dar nici ceilalți nu știu

Exemplu: Făcând această provocare am descoperit despre mine că sunt o persoană întrovertă, ceva ce nu știam până acum nici eu și nu știau nici ceilalți

În viața de zi cu zi dispunem de diferite surse de autocunoaștere cum ar fi: lumea fizicii, comparația socială, factori psihologici, iar de cele mai multe ori, nici nu ne dăm seama că acestea sunt surse de autocunoaștere.

Un articol scris de:

Mariana Dumitru, 

Studentă la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației. UBB

 

Articole Similare

În mintea unei persoane cu depresie
Te-ai gândit vreodată că perspectiva ta asupra timpului, asupra trecutului, prezentului și viitorului poate influența felul în care îți trăiești viața și în care te simți?
Copiii și lumea digitală
Copiii petrec timp mai mult ca niciodată privind către ecrane, fie că este vorba de smartphone, tabletă, televizor, computer sau alt dispozitiv.
Bulimia: ce este, de ce apare și cum o putem combate
Această tulburare poate afecta funcționarea zilnică normală a persoanei.
Împăcarea intimităţii emoţionale cu cea sexuală în relaţiile de lungă durată şi căsnicii
Studiile au arătat că oamenii sunt mult mai atraşi de partenerul lor atunci când acesta întreprinde o activitate care îl pasionează.
Recomandări cu privire la insomnie
Insomnia este un simptom sau o tulburare distinctă care se manifestă prin dificultăți în a adormi, somn de slabă calitate sau insuficient.
Social Media

Fii la curent cu noutățile, urmărește-ne:

Susține proiectele Asociației Respiro

Fii voluntar
Te așteptăm alături de noi dacă dorești să te implici împreună cu echipa Respiro într-unul din următoarele domenii: consiliere psihologică, redactare articole sau alte materiale educative, speaker evenimente, găzduire evenimente.
Trimite-ne CV-ul tău și o scrisoare de intenție pe adresa de e-mail: contact@respiro.ro!

Donează
Influențând viața unui om poți influența o lume!
Poți face diferența în viața unui tânăr! Prin contribuția ta vei face posibil accesul la servicii profesionale de consiliere psihologică și resurse pentru dezvoltarea socio-emoțională a tinerilor lipsiți de resurse financiare.
Susține activitatea Asociației Respiro făcând o donație în contul:
CIF: 33421979
IBAN: RO95BREL0002001722140100 Libra Bank

Apasă butonul donează și vei fi direcționat către operatorul de plată cu cardul. Îți mulțumim!